Alexandra Maria Luca şi-a format în cei 6 ani de facultate o bază de cunoştiinte atât în arhitectură cât şi în discipline conexe, întregită şi prin experienţa unui an de studiu la Universitatea din Stuttgart. Este preocupată deopotrivă de nou şi de vechi, acordându-le importanţă în egală masură.
CENTRU COMUNITAR DE CARTIER, BUCUREȘTI
În Bucureşti există câteva zone predestinate relaxării, interacţiunii şi petrecerii timpului liber: centrul vechi, mall-urile, parcurile, dar lipsesc spaţiile cu personalitate. Proiectul vine în întâmpinarea acestei problemei. Soluţia propune să gasească un program de arhitectură atractiv pentru locuitorii zonei studiate, în aşa fel încât în timpul liber aceștia să nu fie nevoiţi să se deplaseze pe o distanță mare. Este exploatată relaţia public-privat în contextul unei clădiri cu funcţiuni complexe, ce inglobează activităţi tipice pentru comunitatea locuitorilor din zonă si este totodata un spațiu-obiect reprezentativ al cartierului.
Ţesutul Bucureştilor până în sec. al XIX-lea se remarcă prin prezenţa mahalalelor. În înteriorul lor se găseau piaţete (maidane), în jurul acestora se dezvoltau parcelele. Maidanele erau spaţii deschise în care oamenii se întâlneau şi petreceau timp împreună. Acesta a fost şi conceptul proiectului: prezenţa unei curţi, spaţiile interioare grâvitand în jurul acesteia.
Proiectul studiază un program de arhitectură necesar locuitorilor cartierului de faţă. În timpul liber aceştia pot găsi atracţii în apropierea casei în cadrul unei clădiri cu funcţiuni complexe, ce înglobează activităţi pentru comunitatea zonei, fiind totodată un spaţiu-obiect reprezentativ al cartierului.
CENTRU COMUNITAR DE CARTIER, BUCUREȘTI
În Bucureşti există câteva zone predestinate relaxării, interacţiunii şi petrecerii timpului liber: centrul vechi, mall-urile, parcurile, dar lipsesc spaţiile cu personalitate. Proiectul vine în întâmpinarea acestei problemei. Soluţia propune să gasească un program de arhitectură atractiv pentru locuitorii zonei studiate, în aşa fel încât în timpul liber aceștia să nu fie nevoiţi să se deplaseze pe o distanță mare. Este exploatată relaţia public-privat în contextul unei clădiri cu funcţiuni complexe, ce inglobează activităţi tipice pentru comunitatea locuitorilor din zonă si este totodata un spațiu-obiect reprezentativ al cartierului.
Ţesutul Bucureştilor până în sec. al XIX-lea se remarcă prin prezenţa mahalalelor. În înteriorul lor se găseau piaţete (maidane), în jurul acestora se dezvoltau parcelele. Maidanele erau spaţii deschise în care oamenii se întâlneau şi petreceau timp împreună. Acesta a fost şi conceptul proiectului: prezenţa unei curţi, spaţiile interioare grâvitand în jurul acesteia.
Proiectul studiază un program de arhitectură necesar locuitorilor cartierului de faţă. În timpul liber aceştia pot găsi atracţii în apropierea casei în cadrul unei clădiri cu funcţiuni complexe, ce înglobează activităţi pentru comunitatea zonei, fiind totodată un spaţiu-obiect reprezentativ al cartierului.
