The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

ALINA LARISA ȚUGULAN // ORAȘUL 24/24

Article / 01 Oct 2018 / INSTITUTE.RO
  • ALINA LARISA ȚUGULAN // ORAȘUL 24/24ALINA LARISA ȚUGULAN
  • ALINA LARISA ȚUGULAN // ORAȘUL 24/24ALINA LARISA ȚUGULAN
  • ALINA LARISA ȚUGULAN // ORAȘUL 24/24ALINA LARISA ȚUGULAN
  • ALINA LARISA ȚUGULAN // ORAȘUL 24/24ALINA LARISA ȚUGULAN
1/4
Alina Larisa Țugulan este urbanist-peisagist și proaspăt absolventă a programului de masterat „Management Urban pentru Orașe Competitive”. În paralel cu studiile desfășurate în domeniul urbanismului a studiat și arhitectura, fiind studentă în anul VI la Facultatea de Arhitectură în cadrul UAUIM.

Orașul 24/24 - Activarea și dezvoltarea zonelor cu potențial economic, social și cultural

Conceptul de oraș de 24 ore reprezintă orașul care funcționează non-stop. Activitățile culturale și sociale se desfășoară atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, și contribuie la dezvoltarea economiei orașului și la consolidarea unei rețele variate de divertisment.
Principalele dificultăți pe care Bucureștiul le întâmpină, la momentul actual, sunt reprezentate de oferta culturală scăzută, lipsa spațiilor culturale, precum și lipsa activităților sociale și de divertisment nocturne la nivel de cartier. Două treimi din locuitorii orașului care trăiesc în cartierele din afara zonei centrale nu beneficiază de o ofertă culturală și socială locală, acestea fiind dispuse, după cum reiese din analizele efectuate în partea de proiect, în proporție de 80%, în centrul Bucureștiului.

În ceea ce privește patrimoniul construit al orașului în cartierele bucureștene, acesta constituie o infrastructură culturală și identitară care este momentan nevalorificată – de la marile foste zone industriale, fabrici și uzine, la numeroase clădiri abandonate. Situația actuală a acestora este cauzată de mai mulți factori: scoaterea lor din circuitul economic, incertitudinea privind statutul juridic al acestora sau gradul de risc seismic ridicat.
Proiectul urmărește, în primă fază, identificarea principalelor zone cu aglomerări de servicii în ceea ce privește consumul de viață de noapte, precum și identificarea principalelor instituții și echipamente culturale publice și private din București, ce pot fi activate atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții.
Proiectul urmărește dispersarea acestor aglomerări de activități, atât culturale, cât și sociale nocturne din zona centrală în tot teritoriul administrativ al municipiului București, cu precădere în cartierele bucureștene, mai precis în centrele de cartier. Deși în momentul actual nu există o identificare clară a numărului și a granițelor cartierelor la nivelul orașului, deaorece acestea nu au o funcție administrativă, cartierele sunt extrem de relevante din punctul de vedere al identității locuitorilor.

Dacă prima parte a proiectului are caracter analitic, a doua parte se concentrează pe componenta de management urban prin detalierea planurilor operaționale alese (politică, programe, proiecte, bugete) cu precadere pe formularea unei politici urbane în ceea ce privește viața de noapte din București, acestea urmând a fi exemplificate pentru o mai bună înțelegere a aplicabilității, pe unul dintre cartierele Bucureștene și anume cartierul Militari.