Sectorul independent românesc al artelor performative se află în pericol de dispariție
Zeci de spații culturale independente și mii de artiști și lucrători culturali independenți din toată țara riscă să rămână fără venituri și în imposibilitatea de a-și continua activitatea și de a se autosusține. Lipsa de implicare a autorităților în sprijinirea spațiilor culturale independente în următorul an ar demonstra o gravă neînțelegere a rolului esențial pe care acestea îl joacă în prezentul și viitorul cultural al României.
Blocarea activității cu publicul din ultimele șase luni, reglementările sanitare necesare, care vor înjumătăți locurile din sălile de spectacole, precum și lipsa măsurilor concrete de sprijin venite din partea autorităților pun teatrele independente din toată țara în imposibilitatea continuării activității. Spațiile independente pentru arte performative își autofinanțează activitatea și cheltuielile (producție de spectacole, plata chiriei pentru spațiu și a abonamentelor la utilități, plata salariilor etc.) în principal prin vânzarea de bilete la spectacole. Acestea nu beneficiază de bugete de la Stat, dar sunt, de 30 de ani, locul inovației artistice care aliniază România la cultura europeană și, în același timp, aduc contribuții la bugetul de stat (prin achitarea tuturor taxelor aferente desfășurării unei activități culturale) și la ocuparea unei părți importante a forței de muncă tinere din sector.
În luna martie, când pandemia SARS-CoV-2 a forțat întreaga lume să își închidă ușile, sectorul cultural independent era oricum precarizat și fragilizat, în ciuda aportului consistent la evoluția economico-socială a României. Pandemia a acutizat condițiile problematice de muncă, insecuritatea persistentă, și a accentuat inechitățile cu care se confruntă scena artistică independentă. Proiectele culturale inițiate de sectorul privat - reprezentat de asociații, fundații, PFA-uri și firme private SRL - au fost și sunt relevante pe mai multe paliere socio-culturale: au oferit acces la reprezentare și educație culturală în zone defavorizate, au creat cadre de intervenție socială cu rol hotărâtor în dezvoltarea unor comunități, au structurat activități culturale variate pentru categorii de public nou, au realizat studii de cercetare și au dezvoltat politici culturale, au inovat sectorul cultural prin proiecte și programe care au compensat oferta instituțiilor publice. Sectorul independent reprezintă cultura contemporană din România la nivel internațional, prin proiecte europene multi-anuale și prin participarea la festivaluri și platforme precum Europa Creativă, Festivalul Europalia, Sezonul România-Franța 2019, printre altele.
Reprezentanți ai spațiilor independente pentru arte performative din toată țara fac un apel public către autorități – Guvernul României, Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Primării și Prefecturi – cerându-le sprijinul financiar concret pentru următorul an, care se va dovedi definitor pentru peisajul cultural. Cunoaștem și susținem necesitatea regulilor sanitare pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, le respectăm și promovăm, la rândul nostru, activ respectarea lor. Însă, în condițiile în care, pentru a evita răspândirea virusului, vom relua reprezentațiile ocupând doar jumătate din capacitatea sălilor de spectacole, venitul obținut din vânzarea de bilete se va înjumătăți și ne vom vedea în imposibilitatea achitării cheltuielilor necesare continuării activității.
Spre deosebire de teatrele și instituțiile culturale de stat, care beneficiază de bugete pentru producții, spații, utilități, salarii etc. și pentru care reluarea reprezentațiilor la interior, cu distanțare fizică, nu ar avea consecințe asupra continuării activității, pentru spațiile culturale independente consecințele ar fi devastatoare.
Reprezentanții atrag atenția că, fără implicarea autorităților în susținerea financiară a spațiilor independente pe toată perioada restricțiilor și a reducerii drastice a numărului de spectatori în sălile de spectacole, acest sector va dispărea, iar golul cultural pe care acesta îl va lăsa nu va putea fi recuperat. De aceea, cer autorităților sprijin financiar. Demersul lor va fi oficializat printr-o serie de propuneri concrete trimise către acestea. Ei mai speră că apelul va fi ascultat și vor primi un răspuns.
Semnatari:
Apollo111 Teatrul (București)
Asociația Teatrală Shoshin (Cluj-Napoca)
Asociația Teatrul de Artă (București)
Auăleu (Timișoara)
Green Hours & Teatrul LUNI (București)
Grivita 53 (Bucuresti)
Linotip - Centrul Independent Coreografic (București)
Reactor de creație și experiment (Cluj-Napoca)
Teatrul Act (București)
Teatrul Apropo (București)
Teatrul Arte dell'Anima (București)
Teatrul Godot (București)
Teatrul în Culise (București)
Teatrul Recul (București)
unteatru (București)
Visssual (Brașov)
WASP - Working Art Space and Production (WASP Studios si Asociatia 4Culture - București)
ZIZ Art and Social Area (Cluj-Napoca)
Zeci de spații culturale independente și mii de artiști și lucrători culturali independenți din toată țara riscă să rămână fără venituri și în imposibilitatea de a-și continua activitatea și de a se autosusține. Lipsa de implicare a autorităților în sprijinirea spațiilor culturale independente în următorul an ar demonstra o gravă neînțelegere a rolului esențial pe care acestea îl joacă în prezentul și viitorul cultural al României.
Blocarea activității cu publicul din ultimele șase luni, reglementările sanitare necesare, care vor înjumătăți locurile din sălile de spectacole, precum și lipsa măsurilor concrete de sprijin venite din partea autorităților pun teatrele independente din toată țara în imposibilitatea continuării activității. Spațiile independente pentru arte performative își autofinanțează activitatea și cheltuielile (producție de spectacole, plata chiriei pentru spațiu și a abonamentelor la utilități, plata salariilor etc.) în principal prin vânzarea de bilete la spectacole. Acestea nu beneficiază de bugete de la Stat, dar sunt, de 30 de ani, locul inovației artistice care aliniază România la cultura europeană și, în același timp, aduc contribuții la bugetul de stat (prin achitarea tuturor taxelor aferente desfășurării unei activități culturale) și la ocuparea unei părți importante a forței de muncă tinere din sector.
În luna martie, când pandemia SARS-CoV-2 a forțat întreaga lume să își închidă ușile, sectorul cultural independent era oricum precarizat și fragilizat, în ciuda aportului consistent la evoluția economico-socială a României. Pandemia a acutizat condițiile problematice de muncă, insecuritatea persistentă, și a accentuat inechitățile cu care se confruntă scena artistică independentă. Proiectele culturale inițiate de sectorul privat - reprezentat de asociații, fundații, PFA-uri și firme private SRL - au fost și sunt relevante pe mai multe paliere socio-culturale: au oferit acces la reprezentare și educație culturală în zone defavorizate, au creat cadre de intervenție socială cu rol hotărâtor în dezvoltarea unor comunități, au structurat activități culturale variate pentru categorii de public nou, au realizat studii de cercetare și au dezvoltat politici culturale, au inovat sectorul cultural prin proiecte și programe care au compensat oferta instituțiilor publice. Sectorul independent reprezintă cultura contemporană din România la nivel internațional, prin proiecte europene multi-anuale și prin participarea la festivaluri și platforme precum Europa Creativă, Festivalul Europalia, Sezonul România-Franța 2019, printre altele.
Reprezentanți ai spațiilor independente pentru arte performative din toată țara fac un apel public către autorități – Guvernul României, Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Primării și Prefecturi – cerându-le sprijinul financiar concret pentru următorul an, care se va dovedi definitor pentru peisajul cultural. Cunoaștem și susținem necesitatea regulilor sanitare pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, le respectăm și promovăm, la rândul nostru, activ respectarea lor. Însă, în condițiile în care, pentru a evita răspândirea virusului, vom relua reprezentațiile ocupând doar jumătate din capacitatea sălilor de spectacole, venitul obținut din vânzarea de bilete se va înjumătăți și ne vom vedea în imposibilitatea achitării cheltuielilor necesare continuării activității.
Spre deosebire de teatrele și instituțiile culturale de stat, care beneficiază de bugete pentru producții, spații, utilități, salarii etc. și pentru care reluarea reprezentațiilor la interior, cu distanțare fizică, nu ar avea consecințe asupra continuării activității, pentru spațiile culturale independente consecințele ar fi devastatoare.
Reprezentanții atrag atenția că, fără implicarea autorităților în susținerea financiară a spațiilor independente pe toată perioada restricțiilor și a reducerii drastice a numărului de spectatori în sălile de spectacole, acest sector va dispărea, iar golul cultural pe care acesta îl va lăsa nu va putea fi recuperat. De aceea, cer autorităților sprijin financiar. Demersul lor va fi oficializat printr-o serie de propuneri concrete trimise către acestea. Ei mai speră că apelul va fi ascultat și vor primi un răspuns.
Semnatari:
Apollo111 Teatrul (București)
Asociația Teatrală Shoshin (Cluj-Napoca)
Asociația Teatrul de Artă (București)
Auăleu (Timișoara)
Green Hours & Teatrul LUNI (București)
Grivita 53 (Bucuresti)
Linotip - Centrul Independent Coreografic (București)
Reactor de creație și experiment (Cluj-Napoca)
Teatrul Act (București)
Teatrul Apropo (București)
Teatrul Arte dell'Anima (București)
Teatrul Godot (București)
Teatrul în Culise (București)
Teatrul Recul (București)
unteatru (București)
Visssual (Brașov)
WASP - Working Art Space and Production (WASP Studios si Asociatia 4Culture - București)
ZIZ Art and Social Area (Cluj-Napoca)
