Baza - deschidem orașul este o iniţiativă urbană, multidisciplinară, care își propune îmbunătăţirea spaţiului public și a culturii bucureștene. Ne-am dorit să stăm de vorbă cu cei din Baza despre proiectele pe care le derulează, dar mai ales despre cum văd ei potenţialul cartierului creativ, atât din perspectiva specialistului, cât și în calitate de cetăţeni rezidenţi ai acestui spaţiu, ţinând cont că sediul Baza se află chiar în centrul Cartierului Creativ. Maria Duda, una dintre iniţiatorii acestui proiect, ne-a povestit despre potenţialul acestei zone, despre motivul pentru care au ales să se stabilească aici, dar și despre provocările pe care această zonă le ridică.
Ce este BAZA și care sunt principalele direcţii pe care le-aţi avut în proiectele de până acum?
Suntem doi arhitecţi, doi urbaniști, un producător de filme, un istoric de artă și un avocat, fiecare cu experienţe bogate în proiecte culturale și educaţionale, legaţi de scopul creării unei reţele profesionale de colaborare care să (se) formeze un (într-un) București mai bun. De când ne-am format în 2016, am abordat trei direcţii principale: Little Improvements - care vine cu soluţii concrete la reabilitarea spaţiului public și reintegrarea clădirilor abandonate, workshopurile de "Scenarii urbane", de cercetare și activare a orașului, dedicate studenţilor și liceenilor, și "Experienţa urbană", seria de emisiuni și podcasturi cu tinerii profesioniști, activatori ai orașului. În detaliu puteţi vedea și asculta direct pe site, la debaza.ro.
Ce planuri aveţi?
Ce planuri aveţi?
Plănuim stabilizarea poziţiei, ca generator de soluţii personalizate pentru oraș și pentru utilizatorii lui, și diversificarea proiectelor care să implice și să promoveze vocile proaspete ale Bucureștiului.
Aţi avut proiecte care au vizat această zonă a cartierului creativ? Cum aţi ales să vă instalaţi aici?
Sediul nostru e fix în centrul Cartierului Creativ. Alegerea a venit din considerente de accesibilitate și poziţionare, altfel zona e încă slab dezvoltată la nivel de oferte atractive pentru public. Multe clădiri sunt abandonate, terenuri rămase virane după demolările din 2010/2011, magazine închise după pierderea publicului, iar urmele dezmembrării Pieţei Matache nu au fost șterse de vreo alternativă mai bună.
Însă potenţialul reabilitării zonei este pe măsură: e o nevoie acută de reţesere a centrului, de showroom-uri accesibile, de spaţii de vânzare pentru mici afaceri emergente, de antreprenoriat social, de zone de lucru interconectate și dispersate într-un spaţiu care poate fi parcurs lejer pe jos sau cu bicla.
Ce părere ai despre potenţialul acestei zone și de ce crezi că are ea nevoie, în termeni de comunitate și strategie urbană?
E o zonă care e într-o latentă reconstrucţie. Activările au loc în spatele porţilor, deseori invizibile, de la nivelul trotuarului, și la iniţiative individuale. Nu sunt vitrine care să anunţe că se întâmplă ceva la etaje, în capătul curţilor și nicio hartă a constelaţiei de birouri de arhitectură, design, înregistrări și producţie, de studiouri sau galerii de artă care, de fapt, sunt foarte răspândite în perimetru. Comunitatea creativă și a iniţiativelor nonguvernamentale este prezentă, dar necomunicantă, iar pentru a o scoate la iveală, atât intern, cât și pentru public, e nevoie absolută de o strategie urbană, economică, culturală și de comunicare. Ar reprezenta o șansă pentru repoziţionarea urbană a zonei și a locuitorilor, însă trebuie atent documentate starea, problemele, nevoile arealului, pentru a mula propunerile strategice pe context. Altfel, se riscă o artificialitate care va fi rapid refuzată.
Care este sau care ar trebui să fie, din punctul tău de vedere, rolul culturii și al creativităţii în strategiile de dezvoltare urbană, în general?
Dezvoltarea urbană cuprinde absolut toate aspectele contextului căruia i se adresează: geografic, geopolitic, economic, cultural, identitar, de materialitate, comunicare, estetică. Orașul se bazează pe un cumul de interacţiuni, de schimburi, care generează semnificaţii și, implicit, cultura locului, iar creativitatea e baza oricărei soluţionări sustenabile și centrate pe oameni. Concret și pe scurt, cultura și creativitatea sunt punctele de inflexiune determinante pentru dezvoltarea urbană, indiferent de scară.
Se vorbește din ce în ce mai mult de orașe creative, despre cartiere creative, industrii creative și potenţialul acestora pentru regenerare urbană. Care crezi că sunt provocările și oportunităţile pe care o astfel de poziţionare sau strategie le poate genera?
Cartierele creative devin poli de inovare, de schimb de experienţe, de educaţie non-formală, de experimente tehnologice, de dialog și prezentare către publicul larg. Vorbim de un schimb constant de cunoștinţe atât între membrii comunităţii, cât și între ei și investitori, administraţie și public. Provocări… sunt fără număr: birocratice, de documentare și recenzare a spaţiilor, evaluare și reabilitare, pentru a numi doar câteva. Iar apoi, poate cele legislative să mai fie de menţionat: posibilitatea de sprijinire a antreprenoriatului social și creativ.
Ce ai spera tu să se întâmple în această zonă și de ce crezi că are nevoie cel mai mult Bucureștiul, în termeni de viziune și dezvoltare urbană?
Bucureștiul are nevoie de responsabilizare, de coordonare și de transparenţă. Iar aici sunt incluși locuitorii săi, comunitatea profesioniștilor, investitorii și administraţia publică. Vorbim despre documentarea realităţii, investigarea așteptărilor și propunerea de oferte care să fie corelate celor două. Iar asta e valabil atât pentru cartierul creativ, cât și pentru orice plan, mare sau mic, care vizează orașul.
