BINAR 2019, Meet the artists: Mischa Blanos

A început numărătoarea inversă pentru prima ediție a expoziției BINAR. Între 21-24 noiembrie, porţile clădirii monument istoric de pe Str. C.A. Rosetti nr. 1-3 se redeschid pentru a prezenta publicului larg o radiografie a inițiativelor locale la graniţa dintre artă, tehnologie şi design. Intrarea este liberă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 21 noiembrie, ora 19:00, în incinta fostului restaurant Cina de pe Strada C.A.Rosetti 1-3, în Cartierul Creativ. Seara va continua, de la ora 21:00, cu un live act susținut de Mischa Blanos urmat de un DJ set pregătit de Nipple’s Delight & Romansoff. Performance-ul muzical va fi completat de un interactive light show realizat de studioul de creație H3.

Mischa Blanos face parte din noul val de muzicieni neoclasici și aduce un element de noutate pe piața muzicii contemporane, îmbinând pianul cu drum machine-ul, muzica electronică și tehnologia, rezultatul fiind un mix unic între acustic și electronic.

În interviul de mai jos am aflat de la Mischa cum a început pasiunea sa pentru muzică, la ce proiecte lucrează acum și ce ne pregătește pentru BINAR.

1. Cine este Mischa Blanos?
Un pianist de muzică clasică convertit în format electronic. De la analog la digital. Software-ul folosit pentru conversie? O respingere a canoanelor învățate în ani de studiu, o curiozitate avidă pentru synths și un bilet de autocar doar dus spre Germania.

2. Cum a pornit pasiunea pentru pian? Care a fost parcursul tău profesional?
Aveam șapte ani când în sufrageria noastră a apărut un pian. Mi s-a părut fantastic, era cea mai tare jucărie pe care o văzusem vreodată. Mă tot învârteam pe lângă el, ascultam pe la uși cand venea profesorul de pian pentru lecțiile surorii mele, până într-o zi când, în timp ce mama conducea profesorul pe holul apartamentului și-și lua la revedere, eu am început să cânt din voce lecția pe care o auzisem. Atunci și-au dat seama că am auz absolut. Așa a început. De atunci nu m-am mai dezlipit de pian. Au început lecțiile private și școlile de muzică. Câștigam constant concursuri de interpretare și toți din jurul meu îmi profețeau un viitor luminos în muzica clasică. Dar m-am răzvrătit. Am realizat că doar compunând pot să spun lumii povestea mea proprie.

3. Ai un stil aparte, care îmbină backgroundul în muzică clasică cu pasiunea pentru muzică electronică. Cum ți-ai dezvoltat acest stil și cum a răspuns publicul?
Pe la 22 de ani, rebelul din mine nu mai voia să cânte ce au compus alții. Fiecare compozitor avea stilul lui, știam bine cum să-l reproduc și cum să recreez starea pe care și-a dorit-o acela. Dar voiam să aflu care era stilul meu, care era semnătura mea. Oare aveam una? Și pentru că eram pe o dietă copioasă de muzică electronică, mi-am dat seama că acolo trebuie să caut. În îmbinarea dintre clasicul meu pian și synths mi-am găsit modul în care vreau eu să-mi spun povestea. Am plecat în Germania pentru a căuta inspirație, mai întâi în Hamburg, apoi în Berlin. Și am găsit-o din plin. Iar inspirația nu venea doar din cluburi, de la muzica la care eram expus, de la experimentală la techno, ci și de la muzica de pe stradă, de la oameni, de la cum se mișcă și cum își vorbesc. În Berlin, deși cosmopolit, e un soi de binețe, un fel grijuliu în cum se comportă oamenii unii cu alții. Ceea ce începuse doar ca un experiment, explorarea mixului acustic-electronic, a devenit proiectul meu solo. Iar în urmă cu 3 ani, un label parizian pe care îl apreciam pentru artiștii lansați, mi-a cerut o piesă pentru o compilație. Cu Infine Music, labelul din Paris, am dat release la primul meu EP, Second Nature, iar acum câteva luni a apărut la aceeași casă de discuri primul meu album, Indoors.

4. Cum ți-ai descrie muzica?
În muzica mea e o negociere constantă între două lumi, cea clasică cu canoanele ei și electronică, unde spațiul de experimentare e mai larg. Încerc mereu să le reconciliez, să le fac să se înțeleagă între ele. Chiar și într-o piesă de pian acustic pur, ai senzația că asculți muzică electronică și invers, live act-urile electronice au un fir clasic destul de evident. În afară de influența compozitorilor clasici, printre influențele contemporane i-aș enumera pe Francesco Tristano, Nils Frahm, Bugge Weeseltoft, Brand Brauer Frick.

5. Povestește-ne despre AMORF, proiectul muzical în care ești implicat alături de Cristi Cons și Vlad Caia. La ce festivaluri ați participat?
Amorf e un proiect de care suntem toți trei mândri. Este rezultatul a trei muzicieni cu idei diferite, cu background diferit și cu toate astea am reușit să coagulam un proiect de succes. Cristi Cons - drums, percussion și synths, Vlad Caia - programming, percussion și synths și eu - pian și synths. Suntem deja la al treilea release, după albumul de debut Blending Light, au urmat două EP-uri, Dimensions și Ancient Future. Cu acest minimal techno, am cucerit scene de clubbing din lume la care se ajunge greu. Am cântat în Fabric Londra, Rex Club Paris, The Block Tel Aviv, Gazgolder Mocova și la festivaluri ca ADE și Caprice.

6. Ce pregătești pentru BINAR?
La Binar va fi un live act electronic, o altă fațetă a proiectului meu solo. Unele piese vor fi în primă audiție, iar altele, deja prezente pe release-uri în variantă acustic-electronică, vor îmbrăca alte forme mult mai încărcate de vibrație electronică. Adăugând și spectacolul de lumini creat de H3, cred că va fi un eveniment cu adevărat contemporan.