BINAR 2019
Dilmana Yordanova
Labirinth layers - Dan Adrian Ionescu
Splendida Moarte Accident - Reniform 
Guvernul Copiilor - Ioana Mischie, Storyscapes & Studioset 
FOTOKALEH - Zeppelin Design
Vizual, by Emil Drăgan & CINETic
BLO_500 - Martin Balint
REM - București - Lucian Sandu-Milea
(IN)fluenza - Vali Chincișan
REMOTE PROXIMITY - Ciprian Ciuclea
Warpoid - RIZI studio
A început numărătoarea inversă pentru prima ediție a expoziției BINAR. Între 21-24 noiembrie, porţile clădirii monument istoric de pe Str. C.A. Rosetti nr. 1-3 se redeschid pentru a prezenta publicului larg o radiografie a inițiativelor locale la graniţa dintre artă, tehnologie şi design. Intrarea este liberă.
Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 21 noiembrie, ora 19:00, în incinta fostului restaurant Cina de pe Strada C.A.Rosetti 1-3, în Cartierul Creativ. Seara va continua, de la ora 21:00, cu un live act susținut de Mischa Blanos urmat de un DJ set pregătit de Nipple’s Delight & Romansoff. Performance-ul muzical va fi completat de un interactive light show realizat de studioul de creație H3.
Conceptul expozițional al evenimentului este semnat de Dilmana Yordanova, unul dintre pionierii scenei new media din România, și The Institute.
Dilmana Yordanova este unul dintre pionierii scenei new media din România. Alături de Mihaela Kavdanska, a înființat în 2006, în București, studioul KOTKI visuals, fiind printre primii din Europa de Est care au implementat noile tehnologii în artele vizuale și ale spectacolului. Cele două sunt, de asemenea, inițiatoarele platformei AVmotional, unul dintre cele mai articulate proiecte de promovare a scenei de cultură urbană contemporană din România. Ediția cu numărul trei a festivalului AVmotional, primul festival dedicat scenei new media din București, s-a desfășurat în 2006 în același spațiu în care are loc în prezent BINAR.
Am vorbit cu Dilmana în interviul de mai jos despre evoluția noilor tehnologii în spațiul românesc, precum și despre experiența ei de curator la BINAR.
1. Povestește-ne despre începuturile scenei new media din România. Cum arătau lucrurile acum mai bine de un deceniu și cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului această parte a industriilor creative ?
Scena new media de acum mai bine de 15 ani a avut un început analogic. Primele experimente artistice digitale au gravitat în jurul artei video și a muzicii experimentale. Extavaganţele audio-vizuale s-au concretizat mai întâi în cluburi (WEB club, Amsterdam Grand Cafe) și în puținele spații culturale precum CIAC sau Galeria Nova și Atelier 35, iar ulterior în cadrul unor festivaluri precum Periferic la Iași. Unele inițiative au pornit încă în timpul studenției.
Odată cu apariția primelor soft & hardwares de manipulare video și audio în timp real, colaborările s-au extins către zona de VJing şi DJing, iar alte media precum design, arhitectură şi foto-video au fost influențate de noile posibilități tehnologice. Primele festivaluri AVmotional dintre 2004-2006, ulterior Rocolectiv și Simultan în Timișoara, au avut un rol destul de important pentru a valida acest fenomen în dezvoltare și pentru a susține inițiative originale de gen.
Cred că de aceea prima ediție AVmotional din 2004 a avut un impact atât de mare, pentru că a fost ca o radiografie a scenei artistice de început de anii 2000.
Chiar dacă în acei ani soluțiile erau oarecum limitate, se simțea o efervescență și artiștii experimentau destul de mult cross-media. Deși într-un fel am învățat tehnologiile și aplicațiile creative în mers, evenimentele comerciale au ajutat și ele la dezvoltarea unor proiecte mai ample și îndrăznețe din punct de vedere tehnic. Totuși, în oarecare măsură pot să spun că acum 15 ani, fenomenul artă digitală/new media a fost oarecum ignorat și extrem de nișat.
Astăzi, dezvoltarea rapidă a tehnologiei, dar și obișnuința noastră de a o manipula în viața de zi cu zi, face că artele „foarte new media” să fie mult mai prezente şi chiar căutate.
2. Și pentru că tot am început să povestim despre începuturi, cum ați pornit platforma AVmotional? Care era atmosfera la primele ediții ale festivalului AVmotional?
Primele două festivaluri AVmotional au fost inițiate de Mihaela Kavdanska împreună cu Ștefan Tiron a.k.a. Megatron, în 2004 și 2005. Cred că Mihaela și-a dorit să vadă la scară mare tot potențialul unei adunări creative din zona audio-vizuală. Colaborarea cross-media era obligatorie, altfel nu participai. Nu toți au fost convinși că e o idee bună, dar ulterior absolut toți participanții au confirmat că această combinație a fost o experiență inedită. Cert este că rezultatul a fost... delicios, ba cu stângul, ba cu dreptul, dar cu un sentiment de wow!
Line-up-ul primului festival cuprinde în mare măsură toată scena artistică românească de atunci, care experimenta cu tehnologii digitale.
Prima ediție din 2004 de la CIAC, cu sprijinul Irinei Cios, a fost o extravagantza nemaivăzută. Ca participant, dar și apropiată a organizatorilor, am fost martora eforturilor uriașe de a implementa practic un asemenea eveniment (artele digitale presupun de obicei multe cabluri, gadget-uri și complicații tehnice), dar și a setei noastre, a artiștilor, de a face ceva diferit.
A doua ediție de la Cluj în Casa Tranzit a mai cizelat lucrurile, iar AVmotional 03 din 2006 la Cina (terasa Amsterdam Grand Cafe) a fost mult mai asumat – proiectele românești atent selectate, artiști internaționali de o notorietate mare.
Odată cu Avm03 am devenit parte din echipă, rămânând după aceea doar eu și Mihaela, iar AVmotional a devenit ONG, dar şi o reală platformă de susținere și promovare.
A treia ediție a festivalului a rămas pentru mine evenimentul AVmotional de referință, deși a fost și cea mai mare provocare. Acum pare de neconceput, dar în 2006 a fost aproape imposibil să găsești finanțare pentru un asemenea eveniment și să-l implementezi în condiții optime. Atât noi, cât şi colaboratorii noştri am depus un efort monstruos. Partenerii culturali de atunci au rămas sprijinul nostru mult timp după aceea.
3. Cum percepi evoluția pe care au avut-o noile tehnologii în spațiul românesc, tu fiind parte din fenomen încă din punctul 0?
Sigur că dezvoltarea soluțiilor tehnologice și a aplicațiilor crative a inspirat și a influenţat industriile creative – la nivel conceptual şi la nivel de implementare. În contextul local, este important să conștientizăm că tot ce înseamnă know-how a fost 90% învățat din mers și din proprie inițiativă cu ajutorul informațiilor online. De aceea trebuie apreciate și mai mult primele proiecte care implementează diferite tehnologii, pentru că artiștii au făcut oarecum singuri (cu câteva excepții) niște pași mari de sincronizare cu restul lumii.
Abia în ultimii ani observ inițiative reale de susținere a scenei new media, dar cumva rămânând în sfera evenimentelor publice de mare anvergură sau invers, rămânând tot în nișa noastră mică. Multe proiecte cu adevărat inovatoare au fost posibile cu finanţări de tip AFCN, ARCUB etc., ceea ce este bine, dar nu oferă continuitate și oportunitate de dezvoltare pe termen lung.
Sunt multe de povestit pe această temă și este important să înțelegem dezvoltarea tehnologică, pentru că tehnologiile şi inovaţiile tehnologice vor fi din ce în ce mai prezente în spaţiul artistic.
Expoziția BINAR este o ocazie să vedem proiecte de new media foarte bune, startup-uri inedite, concepte originale, ceea ce înseamnă că scena artistică românească este într-adevăr evoluată și are nevoie doar de o susținere adecvată.
4. Ce a însemnat pentru tine experiența de curator la BINAR? Ce ne poți spune despre proiectele din expoziție?
Eu mă consider mai degrabă un colaborator curatorial BINAR, pentru că echipa The Institute a contribuit substanțial în procesul de lucru.
Trebuie să recunosc că numărul mare de proiecte foarte bune și răspunsul atât de pozitiv și entuziast al artiştilor a depășit așteptările mele inițiale.
Mă simt fericită să asist la realizarea unor lucrări create special pentru această ediție și să observ că alături de proiecte premiate internațional, la BINAR sunt expuse şi lucrări realizate de studenţi.
Pentru mine personal, un punct important al expoziției BINAR este indexarea scenei locale, care încorporează noile tehnologii și crearea în timp a unei arhive la nivel național. Sprijinirea interacțiunilor artistice este foarte necesară pentru că, la fel ca acum 15 ani, azi realizăm că nu știm unii despre ceilalţi.
Întâlnirile cu diferiți artiști m-au ajutat să înțeleg mai bine scena new media actuală, am învățat lucruri noi, am cunsocut oameni foarte talentați şi am realizat că până la urmă, se poate.
Colaborarea cu The Institute a făcut totul să pară posibil și în sfârșit mai puțin dificil (pentru mine).
5. Ai luat contact cu unii dintre artiștii care expun la această primă ediție BINAR încă de la debutul carierei lor. Cum ți se pare că au evoluat?
Line-up-ul din prima ediție AVmotional a cuprins aproape toată scena audio-vizuală digitală activă din România, deci este evident că unii dintre artiști o să participe cu proiecte noi în cadrul BINAR.
Că să dau câteva exemple: Daniel Gonț, Casa Gonz de atunci, vine cu un proiect de VR semnat Colorbitor; omulețul de pe afișul AVm02 a fost desenat de inconfundabilul Reniform, iar acum lumea Reniform este prezentă cu o serie de proiecte, inclusiv AR; Vali Chincișan a fost prezent la aproape toate evenimentele AVmotional, acum putem vedea ultimele sale proiecte în materie de animație și videomapping; Silviu Vișan & Anton Groov a.k.a. Dreamrec au prezentat probabil cel mai original proiect în cadul AVm01 și au avut una dintre cele mai cool idei, parte din DVD AVm2009, acum Silviu
propune din nou o instalație vizuală marcă proprie.
5. Ce ar trebui să bifeze orice vizitator la această primă ediție a expoziției BINAR?
TOTUL! Să-și rezerve timp pentru fiecare proiect. Și nu o spun pentru că sunt parte din BINAR. Fiecare lucrare este inedită și merită atenția acordată. Fiecare proiect vine cu o provocare, o întrebare, o propunere unică și oferă experiențe diferite, atinge stimuli diferiți.
Traseul expozițional este gândit intuitiv la nivel senzorial, luând în considerare atât specificul lucrării expuse, cât și contextul arhitectural. Ne-am propus ca parcursul expoziției să fie coerent şi participativ.
Aș sugera ca vizitatorii să aibă timp să interacționeze cu instalațiile cross media sau proiecțiile video, să aibă răbdare şi să pătrundă în lumile imaginare prin intermediul tehnologiilor AR și VR, să nu rateze evenimentele speciale din cadrul expoziţiei şi să citească textele explicative pentru a înțelege mai bine proiectele expuse şi, bineînțeles, să se bucure de artă de o calitate foarte bună.
Pentru că numai alături de un public educat și informat putem încuraja competiţia pe scena artistică.
Mai multe informații despre expoziția BINAR sunt disponibile pe https://www.facebook.com/events/408940886672468/.
Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 21 noiembrie, ora 19:00, în incinta fostului restaurant Cina de pe Strada C.A.Rosetti 1-3, în Cartierul Creativ. Seara va continua, de la ora 21:00, cu un live act susținut de Mischa Blanos urmat de un DJ set pregătit de Nipple’s Delight & Romansoff. Performance-ul muzical va fi completat de un interactive light show realizat de studioul de creație H3.
Conceptul expozițional al evenimentului este semnat de Dilmana Yordanova, unul dintre pionierii scenei new media din România, și The Institute.
Dilmana Yordanova este unul dintre pionierii scenei new media din România. Alături de Mihaela Kavdanska, a înființat în 2006, în București, studioul KOTKI visuals, fiind printre primii din Europa de Est care au implementat noile tehnologii în artele vizuale și ale spectacolului. Cele două sunt, de asemenea, inițiatoarele platformei AVmotional, unul dintre cele mai articulate proiecte de promovare a scenei de cultură urbană contemporană din România. Ediția cu numărul trei a festivalului AVmotional, primul festival dedicat scenei new media din București, s-a desfășurat în 2006 în același spațiu în care are loc în prezent BINAR.
Am vorbit cu Dilmana în interviul de mai jos despre evoluția noilor tehnologii în spațiul românesc, precum și despre experiența ei de curator la BINAR.
1. Povestește-ne despre începuturile scenei new media din România. Cum arătau lucrurile acum mai bine de un deceniu și cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului această parte a industriilor creative ?
Scena new media de acum mai bine de 15 ani a avut un început analogic. Primele experimente artistice digitale au gravitat în jurul artei video și a muzicii experimentale. Extavaganţele audio-vizuale s-au concretizat mai întâi în cluburi (WEB club, Amsterdam Grand Cafe) și în puținele spații culturale precum CIAC sau Galeria Nova și Atelier 35, iar ulterior în cadrul unor festivaluri precum Periferic la Iași. Unele inițiative au pornit încă în timpul studenției.
Odată cu apariția primelor soft & hardwares de manipulare video și audio în timp real, colaborările s-au extins către zona de VJing şi DJing, iar alte media precum design, arhitectură şi foto-video au fost influențate de noile posibilități tehnologice. Primele festivaluri AVmotional dintre 2004-2006, ulterior Rocolectiv și Simultan în Timișoara, au avut un rol destul de important pentru a valida acest fenomen în dezvoltare și pentru a susține inițiative originale de gen.
Cred că de aceea prima ediție AVmotional din 2004 a avut un impact atât de mare, pentru că a fost ca o radiografie a scenei artistice de început de anii 2000.
Chiar dacă în acei ani soluțiile erau oarecum limitate, se simțea o efervescență și artiștii experimentau destul de mult cross-media. Deși într-un fel am învățat tehnologiile și aplicațiile creative în mers, evenimentele comerciale au ajutat și ele la dezvoltarea unor proiecte mai ample și îndrăznețe din punct de vedere tehnic. Totuși, în oarecare măsură pot să spun că acum 15 ani, fenomenul artă digitală/new media a fost oarecum ignorat și extrem de nișat.
Astăzi, dezvoltarea rapidă a tehnologiei, dar și obișnuința noastră de a o manipula în viața de zi cu zi, face că artele „foarte new media” să fie mult mai prezente şi chiar căutate.
2. Și pentru că tot am început să povestim despre începuturi, cum ați pornit platforma AVmotional? Care era atmosfera la primele ediții ale festivalului AVmotional?
Primele două festivaluri AVmotional au fost inițiate de Mihaela Kavdanska împreună cu Ștefan Tiron a.k.a. Megatron, în 2004 și 2005. Cred că Mihaela și-a dorit să vadă la scară mare tot potențialul unei adunări creative din zona audio-vizuală. Colaborarea cross-media era obligatorie, altfel nu participai. Nu toți au fost convinși că e o idee bună, dar ulterior absolut toți participanții au confirmat că această combinație a fost o experiență inedită. Cert este că rezultatul a fost... delicios, ba cu stângul, ba cu dreptul, dar cu un sentiment de wow!
Line-up-ul primului festival cuprinde în mare măsură toată scena artistică românească de atunci, care experimenta cu tehnologii digitale.
Prima ediție din 2004 de la CIAC, cu sprijinul Irinei Cios, a fost o extravagantza nemaivăzută. Ca participant, dar și apropiată a organizatorilor, am fost martora eforturilor uriașe de a implementa practic un asemenea eveniment (artele digitale presupun de obicei multe cabluri, gadget-uri și complicații tehnice), dar și a setei noastre, a artiștilor, de a face ceva diferit.
A doua ediție de la Cluj în Casa Tranzit a mai cizelat lucrurile, iar AVmotional 03 din 2006 la Cina (terasa Amsterdam Grand Cafe) a fost mult mai asumat – proiectele românești atent selectate, artiști internaționali de o notorietate mare.
Odată cu Avm03 am devenit parte din echipă, rămânând după aceea doar eu și Mihaela, iar AVmotional a devenit ONG, dar şi o reală platformă de susținere și promovare.
A treia ediție a festivalului a rămas pentru mine evenimentul AVmotional de referință, deși a fost și cea mai mare provocare. Acum pare de neconceput, dar în 2006 a fost aproape imposibil să găsești finanțare pentru un asemenea eveniment și să-l implementezi în condiții optime. Atât noi, cât şi colaboratorii noştri am depus un efort monstruos. Partenerii culturali de atunci au rămas sprijinul nostru mult timp după aceea.
3. Cum percepi evoluția pe care au avut-o noile tehnologii în spațiul românesc, tu fiind parte din fenomen încă din punctul 0?
Sigur că dezvoltarea soluțiilor tehnologice și a aplicațiilor crative a inspirat și a influenţat industriile creative – la nivel conceptual şi la nivel de implementare. În contextul local, este important să conștientizăm că tot ce înseamnă know-how a fost 90% învățat din mers și din proprie inițiativă cu ajutorul informațiilor online. De aceea trebuie apreciate și mai mult primele proiecte care implementează diferite tehnologii, pentru că artiștii au făcut oarecum singuri (cu câteva excepții) niște pași mari de sincronizare cu restul lumii.
Abia în ultimii ani observ inițiative reale de susținere a scenei new media, dar cumva rămânând în sfera evenimentelor publice de mare anvergură sau invers, rămânând tot în nișa noastră mică. Multe proiecte cu adevărat inovatoare au fost posibile cu finanţări de tip AFCN, ARCUB etc., ceea ce este bine, dar nu oferă continuitate și oportunitate de dezvoltare pe termen lung.
Sunt multe de povestit pe această temă și este important să înțelegem dezvoltarea tehnologică, pentru că tehnologiile şi inovaţiile tehnologice vor fi din ce în ce mai prezente în spaţiul artistic.
Expoziția BINAR este o ocazie să vedem proiecte de new media foarte bune, startup-uri inedite, concepte originale, ceea ce înseamnă că scena artistică românească este într-adevăr evoluată și are nevoie doar de o susținere adecvată.
4. Ce a însemnat pentru tine experiența de curator la BINAR? Ce ne poți spune despre proiectele din expoziție?
Eu mă consider mai degrabă un colaborator curatorial BINAR, pentru că echipa The Institute a contribuit substanțial în procesul de lucru.
Trebuie să recunosc că numărul mare de proiecte foarte bune și răspunsul atât de pozitiv și entuziast al artiştilor a depășit așteptările mele inițiale.
Mă simt fericită să asist la realizarea unor lucrări create special pentru această ediție și să observ că alături de proiecte premiate internațional, la BINAR sunt expuse şi lucrări realizate de studenţi.
Pentru mine personal, un punct important al expoziției BINAR este indexarea scenei locale, care încorporează noile tehnologii și crearea în timp a unei arhive la nivel național. Sprijinirea interacțiunilor artistice este foarte necesară pentru că, la fel ca acum 15 ani, azi realizăm că nu știm unii despre ceilalţi.
Întâlnirile cu diferiți artiști m-au ajutat să înțeleg mai bine scena new media actuală, am învățat lucruri noi, am cunsocut oameni foarte talentați şi am realizat că până la urmă, se poate.
Colaborarea cu The Institute a făcut totul să pară posibil și în sfârșit mai puțin dificil (pentru mine).
5. Ai luat contact cu unii dintre artiștii care expun la această primă ediție BINAR încă de la debutul carierei lor. Cum ți se pare că au evoluat?
Line-up-ul din prima ediție AVmotional a cuprins aproape toată scena audio-vizuală digitală activă din România, deci este evident că unii dintre artiști o să participe cu proiecte noi în cadrul BINAR.
Că să dau câteva exemple: Daniel Gonț, Casa Gonz de atunci, vine cu un proiect de VR semnat Colorbitor; omulețul de pe afișul AVm02 a fost desenat de inconfundabilul Reniform, iar acum lumea Reniform este prezentă cu o serie de proiecte, inclusiv AR; Vali Chincișan a fost prezent la aproape toate evenimentele AVmotional, acum putem vedea ultimele sale proiecte în materie de animație și videomapping; Silviu Vișan & Anton Groov a.k.a. Dreamrec au prezentat probabil cel mai original proiect în cadul AVm01 și au avut una dintre cele mai cool idei, parte din DVD AVm2009, acum Silviu
propune din nou o instalație vizuală marcă proprie.
5. Ce ar trebui să bifeze orice vizitator la această primă ediție a expoziției BINAR?
TOTUL! Să-și rezerve timp pentru fiecare proiect. Și nu o spun pentru că sunt parte din BINAR. Fiecare lucrare este inedită și merită atenția acordată. Fiecare proiect vine cu o provocare, o întrebare, o propunere unică și oferă experiențe diferite, atinge stimuli diferiți.
Traseul expozițional este gândit intuitiv la nivel senzorial, luând în considerare atât specificul lucrării expuse, cât și contextul arhitectural. Ne-am propus ca parcursul expoziției să fie coerent şi participativ.
Aș sugera ca vizitatorii să aibă timp să interacționeze cu instalațiile cross media sau proiecțiile video, să aibă răbdare şi să pătrundă în lumile imaginare prin intermediul tehnologiilor AR și VR, să nu rateze evenimentele speciale din cadrul expoziţiei şi să citească textele explicative pentru a înțelege mai bine proiectele expuse şi, bineînțeles, să se bucure de artă de o calitate foarte bună.
Pentru că numai alături de un public educat și informat putem încuraja competiţia pe scena artistică.
Mai multe informații despre expoziția BINAR sunt disponibile pe https://www.facebook.com/events/408940886672468/.
