Ne-am propus să vorbim cu antreprenorii din Cartierul Creativ, să aflăm cum funcționează o minte creativă, cum se împacă în business rigoarea cu fantezia și cum îți găsești inspirația și motivația în ciuda piedicilor care apar pe drum.
Griviţa 53 va fi primul teatru independent construit împreună, la iniţiativa regizoarei Chris Simion-Mercurian. Aceasta a semnat regia a peste 30 de spectacole de teatru și a înființat alături de scriitorul francez Pascal Bruckner cea mai longevivă companie de teatru independent din România, Compania de Teatru DAYA.
Din dorinţa de a lăsa ceva în urmă, Chris a coagulat în jurul ei o comunitate care să strângă “cărămizi” pentru ceea ce va deveni, în câţiva ani, un nou spaţiu cultural în circuitul bucureştean.
1. Ce înseamnă pentru tine creativitatea?
Creativ = viu.
2. Ce te-a determinat să construieşti un teatru de la 0?
Pasiunea, credinţa, nevoia. De 22 de ani visez la asta, doar că abia acum a venit momentul. Trebuie să ai rabdare, să ştii să aştepţi. Pe mine intuiţia nu m-a înşelat niciodată. Când va fi gata, va fi unic.
3. Care este în viziunea ta diferenţa dintre un business obişnuit şi unul creativ?
Simplul atribut că e creativ îl face din start diferit. În afară de asta cred că ar fi dovada palpabilă a unui business de suflet, în care investeşti pasiune.
4. Cum se împacă rigoarea unui plan de business cu fantezia pe care o presupune creativitatea?
Daca te referi la mine...minunat. Jumătatea mea e om de marketing şi e interesat să dezvolte proiecte în zona marketingului cultural. Până să îl cunosc pe Tiberiu am mers pe intuiţie şi am făcut pe-a managerul de nevoie. Dar am decis corect. Ca dovadă că sunt în top încă.
5. Ne poţi da un model de business creativ pe care îl apreciezi?
Îmi plac oamenii care au curaj şi fac răsturnări majore în viaţa lor profesională şi îşi asumă pasiunile. Chinetoterapeuta mea, Alexandra Pelea, a fost până acum 5 ani contabilă, iar acum are cabinet. Prietena mea Valeria Răcilă, sportivă de performanţă, acum este studentă la arte plastice. Apreciez tot ceea ce e o afacere pornită din suflet, curat şi pentru care arzi şi eşti dispus să îţi dai tot. Eu în clasa a 6-a am vândut mărţişoare, că voiam să îi iau flori mamei fără să îi cer bani. În vacanţa dintre a 7-a spre a 8-a am vândut clătite şi cu banii câştigaţi mi-am luat primii blugi, primul rucsac (până atunci umblam cu o geantă) şi primele espadrile şi i-am plătit şi tatălui şpaga pentru operaţie. În anul întâi de facultate mi-am vândut cărţile pe plajă, primele trei cărţi ale mele, ca să am bani să stau la mare. În liceu, toţi cei patru ani, am lucrat ca reporter ca să îmi fac biblioteca şi să îmi plătesc ce era extra şcoală. Acum vând cărămizi să facem Griviţa 53. Iniţiative din suflet.
6. Ne poţi povesti pe scurt despre ce înseamnă pentru tine proiectul teatrului Griviţa 53?
Visul meu de 22 de ani. În 2015 m-am hotărât să nu mai aştept din partea autorităţilor nimic şi să o iau pe cont propriu. Am vândut casa bunicii şi am cumpărat terenul din Calea Griviței 53. Am dat start campaniei de strângere de fonduri, am pus în vânzare cărămizi, ferestre, uşi, scaune, bucăţi din teatru adică, şi în paralel ne zbatem să obţinem aprobări.
Campania am demarat-o în 2017, în aprilie, dar în octombrie ne-am oprit pentru că am avut o problemă de sănătate. Şi Griviţa 53 a stat pe hold. Din aprilie până în octombrie 2017 am reușit să strângem 20% din suma necesară construcţiei. De-aici am tras concluzia că visul nu este doar al meu, este şi al altora, şi că în momentul în care va fi gata PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ va fi un exemplu. Detalii pentru cei care vor să sprijine pe www.grivita53.ro.
7. Dacă ar fi să îţi imaginezi cum ar arăta Cartierul Creativ în 10 ani, ce ai spune? Cum crezi că va fi teatrul Griviţa 53 atunci?
Dacă avem sprijin din partea autorităţilor va fi gata în doi, maximum trei ani. Pentru că Griviţa 53 nu e un mall şi nici un turn de birouri, sunt 500mp pe care construim o sală de 150 de locuri, o cafenea bibliotecă, un foaier expoziţional, o sală de repetiţii. E ca o casă mai mare. Sunt vile private în Bucureşti care sunt mult mai mari decât Griviţa 53. Scopul nu e însă să construim un imobil, ci un spirit, o comunitate. Fiecare om care donează o cărămidă în Griviţa 53 va avea numele pe ea. O cărămidă g53= 53 euro.
Crezul este to build or not to be. Să lăsăm ceva în urmă, care va rămâne în istorie.
Am scris despre Griviţa 53 în ziarul Cartierul Creativ numărul 3, la rubrica La pas prin cartier - traseu urban explorat și recomandat de UniCredit Bank.
Griviţa 53 va fi primul teatru independent construit împreună, la iniţiativa regizoarei Chris Simion-Mercurian. Aceasta a semnat regia a peste 30 de spectacole de teatru și a înființat alături de scriitorul francez Pascal Bruckner cea mai longevivă companie de teatru independent din România, Compania de Teatru DAYA.
Din dorinţa de a lăsa ceva în urmă, Chris a coagulat în jurul ei o comunitate care să strângă “cărămizi” pentru ceea ce va deveni, în câţiva ani, un nou spaţiu cultural în circuitul bucureştean.
1. Ce înseamnă pentru tine creativitatea?
Creativ = viu.
2. Ce te-a determinat să construieşti un teatru de la 0?
Pasiunea, credinţa, nevoia. De 22 de ani visez la asta, doar că abia acum a venit momentul. Trebuie să ai rabdare, să ştii să aştepţi. Pe mine intuiţia nu m-a înşelat niciodată. Când va fi gata, va fi unic.
3. Care este în viziunea ta diferenţa dintre un business obişnuit şi unul creativ?
Simplul atribut că e creativ îl face din start diferit. În afară de asta cred că ar fi dovada palpabilă a unui business de suflet, în care investeşti pasiune.
4. Cum se împacă rigoarea unui plan de business cu fantezia pe care o presupune creativitatea?
Daca te referi la mine...minunat. Jumătatea mea e om de marketing şi e interesat să dezvolte proiecte în zona marketingului cultural. Până să îl cunosc pe Tiberiu am mers pe intuiţie şi am făcut pe-a managerul de nevoie. Dar am decis corect. Ca dovadă că sunt în top încă.
5. Ne poţi da un model de business creativ pe care îl apreciezi?
Îmi plac oamenii care au curaj şi fac răsturnări majore în viaţa lor profesională şi îşi asumă pasiunile. Chinetoterapeuta mea, Alexandra Pelea, a fost până acum 5 ani contabilă, iar acum are cabinet. Prietena mea Valeria Răcilă, sportivă de performanţă, acum este studentă la arte plastice. Apreciez tot ceea ce e o afacere pornită din suflet, curat şi pentru care arzi şi eşti dispus să îţi dai tot. Eu în clasa a 6-a am vândut mărţişoare, că voiam să îi iau flori mamei fără să îi cer bani. În vacanţa dintre a 7-a spre a 8-a am vândut clătite şi cu banii câştigaţi mi-am luat primii blugi, primul rucsac (până atunci umblam cu o geantă) şi primele espadrile şi i-am plătit şi tatălui şpaga pentru operaţie. În anul întâi de facultate mi-am vândut cărţile pe plajă, primele trei cărţi ale mele, ca să am bani să stau la mare. În liceu, toţi cei patru ani, am lucrat ca reporter ca să îmi fac biblioteca şi să îmi plătesc ce era extra şcoală. Acum vând cărămizi să facem Griviţa 53. Iniţiative din suflet.
6. Ne poţi povesti pe scurt despre ce înseamnă pentru tine proiectul teatrului Griviţa 53?
Visul meu de 22 de ani. În 2015 m-am hotărât să nu mai aştept din partea autorităţilor nimic şi să o iau pe cont propriu. Am vândut casa bunicii şi am cumpărat terenul din Calea Griviței 53. Am dat start campaniei de strângere de fonduri, am pus în vânzare cărămizi, ferestre, uşi, scaune, bucăţi din teatru adică, şi în paralel ne zbatem să obţinem aprobări.
Campania am demarat-o în 2017, în aprilie, dar în octombrie ne-am oprit pentru că am avut o problemă de sănătate. Şi Griviţa 53 a stat pe hold. Din aprilie până în octombrie 2017 am reușit să strângem 20% din suma necesară construcţiei. De-aici am tras concluzia că visul nu este doar al meu, este şi al altora, şi că în momentul în care va fi gata PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ va fi un exemplu. Detalii pentru cei care vor să sprijine pe www.grivita53.ro.
7. Dacă ar fi să îţi imaginezi cum ar arăta Cartierul Creativ în 10 ani, ce ai spune? Cum crezi că va fi teatrul Griviţa 53 atunci?
Dacă avem sprijin din partea autorităţilor va fi gata în doi, maximum trei ani. Pentru că Griviţa 53 nu e un mall şi nici un turn de birouri, sunt 500mp pe care construim o sală de 150 de locuri, o cafenea bibliotecă, un foaier expoziţional, o sală de repetiţii. E ca o casă mai mare. Sunt vile private în Bucureşti care sunt mult mai mari decât Griviţa 53. Scopul nu e însă să construim un imobil, ci un spirit, o comunitate. Fiecare om care donează o cărămidă în Griviţa 53 va avea numele pe ea. O cărămidă g53= 53 euro.
Crezul este to build or not to be. Să lăsăm ceva în urmă, care va rămâne în istorie.
Am scris despre Griviţa 53 în ziarul Cartierul Creativ numărul 3, la rubrica La pas prin cartier - traseu urban explorat și recomandat de UniCredit Bank.
Minți creative prezentate de
.jpg)
