Electric Brother a.k.a. Cristian Stefănescu este, de mai bine de 20 de ani, unul dintre numele de referință ale muzicii electronice românești, un virtuoz atât al instrumentelor clasice (chitara, percuție, clape), cât și al mixerelor și softurilor digitale. Fratele Electric a făcut istorie ca parte a trupei NSK (Natural Soft Killers), alături de DJ Vasile și Matze, și ca membru al grupului jazzy-electro Aievea. De asemenea, a fost unul dintre DJ-ii care au definit stilul legendarului Web Club. Pe lângă creație muzicală, este și un foarte apreciat sound designer, multe reclame de-a lungul istoriei postdecembriste fiind date publicității purtându-i semnătura sonoră.
Un loc cu mâncare bună în Cartierul Creativ?
Mie îmi place să gătesc. Pentru mine, locurile cu mâncare bună în cartier sunt măcelăria Abu Bacri de pe Berzei, Piața Matache și magazinul de vinuri “Prăvălia nr. 1” de pe Cobălcescu.
Ce te-a atras la zona în care ai ales să locuiești?
Eu am locuit de la 5 ani lânga Națiunile Unite, toată viața am mers pe jos oriunde aveam treabă în centru. Așa că mi-ar fi greu să mă obișnuiesc să stau undeva departe, chiar dacă avantajul ar fi, de exemplu, o curte mare și aer mult mai curat. Locul unde ne-am mutat în Cartierul Creativ a fost găsit, cu mulți ani în urmă, de prietenul și vecinul meu Vlad Dâmboviceanu, un creativ din Cazzavilan, și s-a potrivit perfect familiilor noastre. Faptul că e în centrul orașului, că poți merge pe jos sau cu bicicleta oriunde ai nevoie, faptul că avem Cișmigiul aproape...
Traseul tău zilnic prin Cartierul Creativ...
Dacă am timp, mă duc să alerg dimineața în Cișmigiu sau în Izvor, apoi urc două etaje în studio, să lucrez. O tură pâna la Matache sau la inevitabilul Mega, până la grădinița pe Berthelot, muncă, din nou, iar seara cu prietenii și copiii la cel mai drăguț loc din cartier, vechiul chioșc de lângă păunii din Cișmigiu, acum, într-o nouă prezentare – Zona Liberă.
Cișmigiul e parcul care…
ar putea fi atât de frumos! Dacă nu ar mai fi doi muncitori activi și opt superviser-i la fiecare lucrare (îi văd în fiecare dimineață!), dacă administrația parcului s-ar concentra pe lucrările importante, care să facă parcul mai curat, mai sigur, mai plăcut, și nu pe schimbatul lănțișorului de pe marginea aleilor, dacă nu ar mai lăsa atâtea mașini și utilaje zilnic în parc - toate lasă dâre de motorină și urme de cauciuc și de noroi pe aleile unde se joacă copiii, în fine, dacă totul ar fi făcut pe bune și nu la mișto ar fi splendid. Îmi place enorm parcul Cișmigiu și mă simt legat de el, dar îmi e foarte greu să văd zilnic ceva care se degradează, ceva care e împotriva firii, să văd pe cineva care face ceva ilegal și e trecut cu vederea. Nu pot să nu-l compar cu alte parcuri din București - Carol este impecabil întreținut, la fel și Parcul Tineretului, aproape că nu îi văd pe cei care lucrează, nu poluează cu motocoase și cu siflante de frunze pe benzină, Herăstrău e foarte ok - și sunt parcuri mult mai mari și mai departe de Primăria Capitalei. Nicăieri nu e o aglomerație de paznici și de bodyguarzi ca în Cișmigiu. Ceva e în neregulă aici, la noi.
Cum s-a schimbat Cartierul Creativ, de când te-ai mutat aici?
În fiecare dimineață, mă uit cum cel puțin o mașină parcată cu nepăsare în intersecție, pe trecerea de pietoni, blochează trei-patru tramvaie pline de oameni. Când ne-am mutat aici, poliția era mult mai atentă și rezolva rapid situațiile astea. Uneori, mă gândesc că, de fapt, suntem atât de aproape de un cartier normal și foarte plăcut, trebuie doar câteva detalii schimbate, în mare parte reguli, atitudine și educație, dar îmi dau seama că va dura. Pun umărul cum pot, zilnic, în felul meu.
Ai făcut piese pentru multe spoturi publicitare. Cum ar fi muzica pentru Cartierul Creativ?
Ar fi o muzică cu multe mesaje subliminale - mesaje despre cum să parchezi cu bun-simț, cum să strângi după câinele tău pe trotuar, cum să te porți cu vecinii sau cu trecătorii, cum să îți pese mai mult despre ce se întâmplă în jurul tău. Electro Shock music, cred că ar trebui să se cheme. Cum faci ceva nefiresc, aiurea, cum pac!, te pișcă ceva în ureche.
Dansezi? În Cartierul Creativ? Sau doar faci oamenii să danseze?
Eu dansez rar, dar îmi place să fac oamenii să danseze. Sunt locuri bune pentru asta în cartier. Sper să apară și mai multe, încet-încet. Mi-ar plăcea să mixez într-o după-amiază pe stradă, în fața casei mele, dar numai pentru vecini. Să fie o petrecere dedicată celor care locuiesc aici, la două-trei străzi distanță, ca să ne cunoaștem și să ne vorbim.
Care jingle e mai bun? Noul Bona, Bona Prima sau Praktiker, pentru oameni practici?
Bona Prima e compus de Adrian Enescu, din câte îmi amintesc, era foarte potrivit în anii ’90. Dar nu era un jingle, ci o piesă întreagă, pentru toată reclama. Pe Noul Bona nu mi-l amintesc deloc, iar Praktiker mi se pare complet lipsit de bărbăție. Nu este un jingle care să îți transmită ceva despre companie sau despre produs. Un jingle este parte esențială din identitatea unui produs, este un logo sonor. Trebuie să aibă o legătură, să îți transmită prin sunet ceva important despre produsul ăla, ceva ce nu poate fi transmis prin cuvinte sau imagini.
Presupun că lucrezi la un nou album. Inspirat de...?
Acum, nu lucrez la un nou album, încă am treabă cu albumul ROCKS (electricbrother.ro). Acum câteva luni, am reușit să îl lansez într-un format nou și foarte interesant, numit Headphone Surround 3D. Mi l-a mixat în formatul ăsta chiar Tom Ammermann, inginerul de sunet nominalizat la premiile Grammy pentru albumul Kraftwerk 3D. Apoi, am fost invitat să îl prezint la Tokyo, la conferința Audio Engineering Society despre Spatial Reproduction of Sound.
Ai muză? Sau muze?
Așa cred. Toți suntem inspirați și sfătuiți de undeva. Trebuie doar să fii puțin atent și să prinzi firul. De acolo mai departe, ești lăsat să te descurci singur.
Când se reunește NSK? Sau trebuie să se relanseze clubul Web, ca să se întâmple?
Nu-i grabă. Probabil că se va întâmpla la un moment dat. Dar, ca și prima oară, trebuie să vină natural. Ar fi frumos să se relanseze clubul Web, dar nu ca să ne reunim noi cu NSK, ci ca să existe un loc unde artiștii neconsacrați să poată cânta live, cum făceam noi la Web. Din păcate, niciun loc de concerte de acum, din câte știu eu, nu mai are curajul să lase să se întâmple așa ceva. Jon a fost un vizionar și merită tot respectul pentru asta.
Cu ce trupe/DJ-i din afară visezi să colaborezi?
Cred că cel mai mult m-ar interesa să lucrez cu voci din afară. Nu trupe sau DJ, ci mai degrabă câteva personaje care au ceva de zis și o atitudine foarte bună, care mă inspiră. Atitudine și un mod interesant de a o exprima - asta mă interesează. A! E un DJ cu care mi-ar plăcea să lucrez – îl cheamă Rustam Ospanoff. Daca nu îl știți, căutați-l, este absolut genial.
O piesă preferată? O piesă preferată azi?
La fiecare 5 minute, am o altă piesă preferată! M-am bucurat mult de noul disc al lui Kamasi
Washington, îmi plac Roomful of Teeth, Anderson .Paak, o gramadă, nu știu la ce să mă opresc acum. Dar atunci când mixez undeva, cum ar fi în Zona Liberă Cișmigiu, trec prin toate piesele mele preferate din momentul respectiv.
Rock sau de hip-hop?
Ambele, împreună. Din nou, e vorba de atitudine. Poate fi un artist hip-hop care să sune mai rock sau mai punk decât oricare rocker cu chitara de gât.
Chemical Brothers sau Frații Grime?
Hmmm. Nici, nici.
Recomandă-ne un soundtrack de film care te-a marcat.
“Good Time”, regizat de frații Safdie, are o coloană sonoră excepțională, scrisă de Daniel Lopatin (Oneohtrix Point Never). “Black Museum (Black Mirror)” are un soundtrack foarte frumos, scris de Cristobal Tapia de Veer, un alt compozitor de film, tânar și neliniștit, care cred că va avea o carieră spectaculoasă. Și muzica lui Honny Greenwood scrisă pentru “You Were Never Really Here” e foarte interesantă.
Care a fost cea mai ciudată piesă care ți s-a cerut la un party unde ai pus muzică?
Din fericire, nu vin să îmi ceară piese la partyurile unde mixez. Dacă vin, se întâmplă rar și reușesc
să le explic ce fac eu acolo și de ce sunt chemat să fac treaba aia. Mi-aduc aminte de tot felul de scene amuzante, de acum mulți ani, pe tema asta, și îmi dau seama că nu piesa pe care o cereau era interesantă, ci momentul în sine, fetele lor, modul în care puneau problema.
Îti plac nunțile?
O petrecere e o petrecere. Cel puțin, pentru invitați. Muzica e aproape întotdeauna nasoală la nunți. I don’t do nunți.
Vin sau șpriț?
Vin roșu în marea parte a timpului, dar și șprițul are locul lui bine definit.
Totul va fi bine?
Nu. Totul vine de la sine!
Un loc cu mâncare bună în Cartierul Creativ?
Mie îmi place să gătesc. Pentru mine, locurile cu mâncare bună în cartier sunt măcelăria Abu Bacri de pe Berzei, Piața Matache și magazinul de vinuri “Prăvălia nr. 1” de pe Cobălcescu.
Ce te-a atras la zona în care ai ales să locuiești?
Eu am locuit de la 5 ani lânga Națiunile Unite, toată viața am mers pe jos oriunde aveam treabă în centru. Așa că mi-ar fi greu să mă obișnuiesc să stau undeva departe, chiar dacă avantajul ar fi, de exemplu, o curte mare și aer mult mai curat. Locul unde ne-am mutat în Cartierul Creativ a fost găsit, cu mulți ani în urmă, de prietenul și vecinul meu Vlad Dâmboviceanu, un creativ din Cazzavilan, și s-a potrivit perfect familiilor noastre. Faptul că e în centrul orașului, că poți merge pe jos sau cu bicicleta oriunde ai nevoie, faptul că avem Cișmigiul aproape...
Traseul tău zilnic prin Cartierul Creativ...
Dacă am timp, mă duc să alerg dimineața în Cișmigiu sau în Izvor, apoi urc două etaje în studio, să lucrez. O tură pâna la Matache sau la inevitabilul Mega, până la grădinița pe Berthelot, muncă, din nou, iar seara cu prietenii și copiii la cel mai drăguț loc din cartier, vechiul chioșc de lângă păunii din Cișmigiu, acum, într-o nouă prezentare – Zona Liberă.
Cișmigiul e parcul care…
ar putea fi atât de frumos! Dacă nu ar mai fi doi muncitori activi și opt superviser-i la fiecare lucrare (îi văd în fiecare dimineață!), dacă administrația parcului s-ar concentra pe lucrările importante, care să facă parcul mai curat, mai sigur, mai plăcut, și nu pe schimbatul lănțișorului de pe marginea aleilor, dacă nu ar mai lăsa atâtea mașini și utilaje zilnic în parc - toate lasă dâre de motorină și urme de cauciuc și de noroi pe aleile unde se joacă copiii, în fine, dacă totul ar fi făcut pe bune și nu la mișto ar fi splendid. Îmi place enorm parcul Cișmigiu și mă simt legat de el, dar îmi e foarte greu să văd zilnic ceva care se degradează, ceva care e împotriva firii, să văd pe cineva care face ceva ilegal și e trecut cu vederea. Nu pot să nu-l compar cu alte parcuri din București - Carol este impecabil întreținut, la fel și Parcul Tineretului, aproape că nu îi văd pe cei care lucrează, nu poluează cu motocoase și cu siflante de frunze pe benzină, Herăstrău e foarte ok - și sunt parcuri mult mai mari și mai departe de Primăria Capitalei. Nicăieri nu e o aglomerație de paznici și de bodyguarzi ca în Cișmigiu. Ceva e în neregulă aici, la noi.
Cum s-a schimbat Cartierul Creativ, de când te-ai mutat aici?
În fiecare dimineață, mă uit cum cel puțin o mașină parcată cu nepăsare în intersecție, pe trecerea de pietoni, blochează trei-patru tramvaie pline de oameni. Când ne-am mutat aici, poliția era mult mai atentă și rezolva rapid situațiile astea. Uneori, mă gândesc că, de fapt, suntem atât de aproape de un cartier normal și foarte plăcut, trebuie doar câteva detalii schimbate, în mare parte reguli, atitudine și educație, dar îmi dau seama că va dura. Pun umărul cum pot, zilnic, în felul meu.
Ai făcut piese pentru multe spoturi publicitare. Cum ar fi muzica pentru Cartierul Creativ?
Ar fi o muzică cu multe mesaje subliminale - mesaje despre cum să parchezi cu bun-simț, cum să strângi după câinele tău pe trotuar, cum să te porți cu vecinii sau cu trecătorii, cum să îți pese mai mult despre ce se întâmplă în jurul tău. Electro Shock music, cred că ar trebui să se cheme. Cum faci ceva nefiresc, aiurea, cum pac!, te pișcă ceva în ureche.
Dansezi? În Cartierul Creativ? Sau doar faci oamenii să danseze?
Eu dansez rar, dar îmi place să fac oamenii să danseze. Sunt locuri bune pentru asta în cartier. Sper să apară și mai multe, încet-încet. Mi-ar plăcea să mixez într-o după-amiază pe stradă, în fața casei mele, dar numai pentru vecini. Să fie o petrecere dedicată celor care locuiesc aici, la două-trei străzi distanță, ca să ne cunoaștem și să ne vorbim.
Care jingle e mai bun? Noul Bona, Bona Prima sau Praktiker, pentru oameni practici?
Bona Prima e compus de Adrian Enescu, din câte îmi amintesc, era foarte potrivit în anii ’90. Dar nu era un jingle, ci o piesă întreagă, pentru toată reclama. Pe Noul Bona nu mi-l amintesc deloc, iar Praktiker mi se pare complet lipsit de bărbăție. Nu este un jingle care să îți transmită ceva despre companie sau despre produs. Un jingle este parte esențială din identitatea unui produs, este un logo sonor. Trebuie să aibă o legătură, să îți transmită prin sunet ceva important despre produsul ăla, ceva ce nu poate fi transmis prin cuvinte sau imagini.
Presupun că lucrezi la un nou album. Inspirat de...?
Acum, nu lucrez la un nou album, încă am treabă cu albumul ROCKS (electricbrother.ro). Acum câteva luni, am reușit să îl lansez într-un format nou și foarte interesant, numit Headphone Surround 3D. Mi l-a mixat în formatul ăsta chiar Tom Ammermann, inginerul de sunet nominalizat la premiile Grammy pentru albumul Kraftwerk 3D. Apoi, am fost invitat să îl prezint la Tokyo, la conferința Audio Engineering Society despre Spatial Reproduction of Sound.
Ai muză? Sau muze?
Așa cred. Toți suntem inspirați și sfătuiți de undeva. Trebuie doar să fii puțin atent și să prinzi firul. De acolo mai departe, ești lăsat să te descurci singur.
Când se reunește NSK? Sau trebuie să se relanseze clubul Web, ca să se întâmple?
Nu-i grabă. Probabil că se va întâmpla la un moment dat. Dar, ca și prima oară, trebuie să vină natural. Ar fi frumos să se relanseze clubul Web, dar nu ca să ne reunim noi cu NSK, ci ca să existe un loc unde artiștii neconsacrați să poată cânta live, cum făceam noi la Web. Din păcate, niciun loc de concerte de acum, din câte știu eu, nu mai are curajul să lase să se întâmple așa ceva. Jon a fost un vizionar și merită tot respectul pentru asta.
Cu ce trupe/DJ-i din afară visezi să colaborezi?
Cred că cel mai mult m-ar interesa să lucrez cu voci din afară. Nu trupe sau DJ, ci mai degrabă câteva personaje care au ceva de zis și o atitudine foarte bună, care mă inspiră. Atitudine și un mod interesant de a o exprima - asta mă interesează. A! E un DJ cu care mi-ar plăcea să lucrez – îl cheamă Rustam Ospanoff. Daca nu îl știți, căutați-l, este absolut genial.
O piesă preferată? O piesă preferată azi?
La fiecare 5 minute, am o altă piesă preferată! M-am bucurat mult de noul disc al lui Kamasi
Washington, îmi plac Roomful of Teeth, Anderson .Paak, o gramadă, nu știu la ce să mă opresc acum. Dar atunci când mixez undeva, cum ar fi în Zona Liberă Cișmigiu, trec prin toate piesele mele preferate din momentul respectiv.
Rock sau de hip-hop?
Ambele, împreună. Din nou, e vorba de atitudine. Poate fi un artist hip-hop care să sune mai rock sau mai punk decât oricare rocker cu chitara de gât.
Chemical Brothers sau Frații Grime?
Hmmm. Nici, nici.
Recomandă-ne un soundtrack de film care te-a marcat.
“Good Time”, regizat de frații Safdie, are o coloană sonoră excepțională, scrisă de Daniel Lopatin (Oneohtrix Point Never). “Black Museum (Black Mirror)” are un soundtrack foarte frumos, scris de Cristobal Tapia de Veer, un alt compozitor de film, tânar și neliniștit, care cred că va avea o carieră spectaculoasă. Și muzica lui Honny Greenwood scrisă pentru “You Were Never Really Here” e foarte interesantă.
Care a fost cea mai ciudată piesă care ți s-a cerut la un party unde ai pus muzică?
Din fericire, nu vin să îmi ceară piese la partyurile unde mixez. Dacă vin, se întâmplă rar și reușesc
să le explic ce fac eu acolo și de ce sunt chemat să fac treaba aia. Mi-aduc aminte de tot felul de scene amuzante, de acum mulți ani, pe tema asta, și îmi dau seama că nu piesa pe care o cereau era interesantă, ci momentul în sine, fetele lor, modul în care puneau problema.
Îti plac nunțile?
O petrecere e o petrecere. Cel puțin, pentru invitați. Muzica e aproape întotdeauna nasoală la nunți. I don’t do nunți.
Vin sau șpriț?
Vin roșu în marea parte a timpului, dar și șprițul are locul lui bine definit.
Totul va fi bine?
Nu. Totul vine de la sine!
