Fizica din liceu ne-a învățat că orice acțiune pe care o întreprindem asupra unui obiect răspunde acestei mișcări cu o reacțiune egală în forță și efect. Privind în jur însă, observăm că și lipsa acțiunii are efecte. Și nu neapărat bune. De aceea, implicarea oricăruia dintre noi în creionarea viitorului orașelor este importantă. Re-Act Now este numele echipei de arhitecți care răspunde la câteva dintre provocările pe care le ridică un oraș ca Bucureștiul.
Care este povestea studioului re-act now?
După nouă ani de experienţă în Viena, Mario Kuibuş se întoarce în 1998 în ţară, unde adună în jurul lui o echipă dinamică şi reactivă numită Re-Act Now. Implicat activ în viaţa publică a Bucureştiului ca membru fondator al diverselor asociaţii de profil, prin expoziţii-manifest, conferinţe și prin activitatea sa didactică universitară, Mario Kuibuș câștigă cu echipa Re-Act Now numeroase premii de arhitectură, o recunoaștere a calității proiectelor realizate până în prezent.
Care sunt pilonii prin care se diferențiază Re-Act Now în comunitatea arhitecților români de astăzi?
Încercarea de a nega banalul în toate poveștile pe care noi le creăm și încercarea de a nu exista o repetitivitate a clișeului creativ sunt ceea ce ne definește. Altfel spus, fiecare proiect merită o „poveste” proprie.
Ne puteți spune câteva detalii despre nevoile întâlnite la nivelul clădirilor din București și reacțiunea cu care veniți voi pentru a soluționa aceste nevoi?
Nevoile arhitecților constau în a avea interlocutori (beneficiari, instituții etc.) care să aibă, în primul rând, un nivel cultural ridicat, spre a putea recepționa proiecte ce sunt „înțelese” și, în al doilea rând, care pot fi dezvoltate pe predictibilitate corectă, adică nici prea rapid, cum se vrea aproape totul în discursul majorității beneficiarilor, și nici prea birocratic, cum deseori există o atitudine din partea instituțiilor avizatoare în derularea acestora.
Numărul acesta este despre zona Grivița. Ne puteți povesti mai multe despre casele-simbol ale zonei și/sau despre scenarii de dezvoltare pentru această zonă?
Calea Griviței este o stradă istorică a Bucureștiului și acest ultim tronson dintre Buzești și Calea Victoriei reprezintă un ultim exemplu construit al unei memorii colective aproape uitate. Baia Griviței este în continuare o ultimă „redută” istorică funcțională ce ar putea fi reabilitată și pusă într-un context nou de regenerare urbană. Într-o oarecare măsură, strategia PIDU care acționează și în această zonă ar putea fi un motor al renașterii pentru aceasta.
Știu că sunteți implicați în PIDU. Care este stadiul actual al acestui plan și care erau dezvoltările/camerele care se suprapun hărții Cartierului Creativ, așa cum încercăm să o creionăm noi?
PIDU se află acum într-un complicat și anevoios proces de avizare pentru faza de autorizare de construire. Odată realizate, proiectele PIDU vor putea beneficia în zona Cartierului Creativ de aportul a două importante camere urbane, conform strategiei acestuia. Una va fi „Camera de Cultură Clasică”, care este spațiul din jurul Pieței Revoluției și Sălii Palatului, și o a doua va fi „Camera Podul”, care este determinată de zona de trecere de pe Splaiul Independenței dinspre Brezoianu spre Parcul Izvor printr-un obiect iconic ce leagă cele două maluri și propune noi funcțiuni de repaus și socializare într-o zonă moartă, sufocată de mașini. Să nu uităm că unul dintre cele mai importante proiecte PIDU, „Traseul preponderent pietonal și de bicicliști”, se află majoritar aici, în Cartierul Creativ, pe axele sale majore dictate de străzile Brezoianu și Academiei. Acest ultim proiect negociază spațiul existent de trotuar și stradă într-un viitor spațiu unic ce este uniformizat atât din punctul de vedere al nivelului de calcare, cât și al designului pavimentului. Așa se creează premisele unui covor urban ca nou spațiu liniar public al orașului, ca o infrastructură nouă pentru întâlnire, plimbare și socializare.
Care este relația voastră cu vecinii și cu zona Cartierului Creativ?
Este o relație dinamică participativă, în care noi încercăm să fim prezenți la diversele evenimente sau servicii oferite de diverșii „provideri” locali, apreciind efervescența „ofertei” locale culturale și comerciale. Credem că această „ofertă” va fi mult mai bogată, odată cu realizarea proiectelor PIDU mai devreme amintite, și atunci se va observa și mai pregnant potențialul acestui Cartier Creativ.
Care este povestea studioului re-act now?
După nouă ani de experienţă în Viena, Mario Kuibuş se întoarce în 1998 în ţară, unde adună în jurul lui o echipă dinamică şi reactivă numită Re-Act Now. Implicat activ în viaţa publică a Bucureştiului ca membru fondator al diverselor asociaţii de profil, prin expoziţii-manifest, conferinţe și prin activitatea sa didactică universitară, Mario Kuibuș câștigă cu echipa Re-Act Now numeroase premii de arhitectură, o recunoaștere a calității proiectelor realizate până în prezent.
Care sunt pilonii prin care se diferențiază Re-Act Now în comunitatea arhitecților români de astăzi?
Încercarea de a nega banalul în toate poveștile pe care noi le creăm și încercarea de a nu exista o repetitivitate a clișeului creativ sunt ceea ce ne definește. Altfel spus, fiecare proiect merită o „poveste” proprie.
Ne puteți spune câteva detalii despre nevoile întâlnite la nivelul clădirilor din București și reacțiunea cu care veniți voi pentru a soluționa aceste nevoi?
Nevoile arhitecților constau în a avea interlocutori (beneficiari, instituții etc.) care să aibă, în primul rând, un nivel cultural ridicat, spre a putea recepționa proiecte ce sunt „înțelese” și, în al doilea rând, care pot fi dezvoltate pe predictibilitate corectă, adică nici prea rapid, cum se vrea aproape totul în discursul majorității beneficiarilor, și nici prea birocratic, cum deseori există o atitudine din partea instituțiilor avizatoare în derularea acestora.
Numărul acesta este despre zona Grivița. Ne puteți povesti mai multe despre casele-simbol ale zonei și/sau despre scenarii de dezvoltare pentru această zonă?
Calea Griviței este o stradă istorică a Bucureștiului și acest ultim tronson dintre Buzești și Calea Victoriei reprezintă un ultim exemplu construit al unei memorii colective aproape uitate. Baia Griviței este în continuare o ultimă „redută” istorică funcțională ce ar putea fi reabilitată și pusă într-un context nou de regenerare urbană. Într-o oarecare măsură, strategia PIDU care acționează și în această zonă ar putea fi un motor al renașterii pentru aceasta.
Știu că sunteți implicați în PIDU. Care este stadiul actual al acestui plan și care erau dezvoltările/camerele care se suprapun hărții Cartierului Creativ, așa cum încercăm să o creionăm noi?
PIDU se află acum într-un complicat și anevoios proces de avizare pentru faza de autorizare de construire. Odată realizate, proiectele PIDU vor putea beneficia în zona Cartierului Creativ de aportul a două importante camere urbane, conform strategiei acestuia. Una va fi „Camera de Cultură Clasică”, care este spațiul din jurul Pieței Revoluției și Sălii Palatului, și o a doua va fi „Camera Podul”, care este determinată de zona de trecere de pe Splaiul Independenței dinspre Brezoianu spre Parcul Izvor printr-un obiect iconic ce leagă cele două maluri și propune noi funcțiuni de repaus și socializare într-o zonă moartă, sufocată de mașini. Să nu uităm că unul dintre cele mai importante proiecte PIDU, „Traseul preponderent pietonal și de bicicliști”, se află majoritar aici, în Cartierul Creativ, pe axele sale majore dictate de străzile Brezoianu și Academiei. Acest ultim proiect negociază spațiul existent de trotuar și stradă într-un viitor spațiu unic ce este uniformizat atât din punctul de vedere al nivelului de calcare, cât și al designului pavimentului. Așa se creează premisele unui covor urban ca nou spațiu liniar public al orașului, ca o infrastructură nouă pentru întâlnire, plimbare și socializare.
Care este relația voastră cu vecinii și cu zona Cartierului Creativ?
Este o relație dinamică participativă, în care noi încercăm să fim prezenți la diversele evenimente sau servicii oferite de diverșii „provideri” locali, apreciind efervescența „ofertei” locale culturale și comerciale. Credem că această „ofertă” va fi mult mai bogată, odată cu realizarea proiectelor PIDU mai devreme amintite, și atunci se va observa și mai pregnant potențialul acestui Cartier Creativ.
