„De la meserii creative la industrii culturale”, produs de platforma de resurse Formare Culturală, este un proiect de promovare în mediul online a profesiilor creative, care își propune investigarea specificului acestor tipuri de meserii. Domeniile culturale abordate în proiect sunt #arta, #literatura, #film și #muzica. Materialele video și text produse reprezintă instrumente de facilitare a cunoașterii profesiilor creative de către tineri aflați la început de carieră, dar și de aprofundare a acestora de către operatori culturali cu experiență, care vor să colaboreze cu profesioniști din domeniile vizate. Proiectul oferă și cifre din piața muncii în industrii creative.
Proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” răspunde unor nevoi pe care echipa Formare Culturală le-a identificat în spaţiul cultural actual din România, în urma experienţei şi a comunicării cu reţeaua profesională de peste 1.000 participanți la proiecte de tip training, dezbatere, eveniment de networking cultural şi cu cele peste 10.000 de persoane interesate de noutăţile din domeniile culturale şi creative.
Perspectiva analitică propusă prin documentare de proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” nu este de natură exclusiv istorică sau antropologică, concentrându-se mai mult pe elementele care duc la înţelegerea specificului unor meserii din cadrul domeniilor muzică, literatură, artă și film şi care vizează evoluţia acestor profesii în acord cu schimbările din domeniul cultural specific. Perspectiva sintetică se referă la transferul de cunoștințe dinspre profesioniști cu experiențe de lucru specifice, în contextul atributului cunoştinţelor de a fi generative.
De asemenea, proiectul inventariază, în cadrul unei cercetări asupra Clasificării Ocupațiilor din România (COR), un număr de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 și 35. De exemplu, pentru cele 4 domenii creative alese pentru proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” se pot identifica sub-grupe de meserii precum: Specialiști în arte vizuale, Muzicieni, cântăreți și compozitori, Regizori şi producători de film, teatru şi alte spectacole, Actori, Artişti creatori şi actori neclasificaţi în grupele de bază sau Tehnicieni în domeniul artei (expoziţii, muzee şi biblioteci).
Totuși se remarcă, inclusiv în cadrul „Studiului privind specializările / meseriile din domeniul culturii” (2016, INCFC), că există meserii noi (nu apar în COR) sau meserii care evoluează (nu au standard ocupațional sau este învechit) și că lucrătorii culturali se specializează în meserie fără a fi acreditați formal.
În materialul „Coduri CAEN, industrii culturale și creative”, anexă a propunerii de politică publică „Consolidarea unui statut societal al artistului, autorului, creatorului în România”, proiect „Cultura Alternativă” (2019), se regăsesc 41 de Coduri.
În „Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative” (INCFC, 2016) se cuantifică 60.963 firme din industriile culturale și creative (conform bazei de date Borg Design, construită pe date de la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu prelucrări INCFC).
Agenda Europeană pentru Cultură, lansată în 2007, susține că sectorul industriilor creative este un element indispensabil pentru atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii în materie de prosperitate, de solidaritate si de securitate.
Experții atrași în proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” sunt: Daniela Apostol - manager cultural, Liliana Corobca - scriitoare și cercetătoare, Bogdan Șerban - realizator programe radio, producător, Gheorghe Preda - regizor de film, Doru Ionescu - istoric muzical, Cosmin Nasui - curator, istoric și critic de artă, Ion Bogdan Lefter - poet și eseist, critic și istoric literar, Adrian-Silvan Ionescu - critic și istoric de artă.
Materialele video sunt însoțite de materiale-text bazate pe experiența specialiștilor intervievați.
Alte detalii aici: http://formareculturala.ro/profesii-creative/
Producător: Formare Culturală
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, Muzeul Național al Literaturii Române București
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” răspunde unor nevoi pe care echipa Formare Culturală le-a identificat în spaţiul cultural actual din România, în urma experienţei şi a comunicării cu reţeaua profesională de peste 1.000 participanți la proiecte de tip training, dezbatere, eveniment de networking cultural şi cu cele peste 10.000 de persoane interesate de noutăţile din domeniile culturale şi creative.
Perspectiva analitică propusă prin documentare de proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” nu este de natură exclusiv istorică sau antropologică, concentrându-se mai mult pe elementele care duc la înţelegerea specificului unor meserii din cadrul domeniilor muzică, literatură, artă și film şi care vizează evoluţia acestor profesii în acord cu schimbările din domeniul cultural specific. Perspectiva sintetică se referă la transferul de cunoștințe dinspre profesioniști cu experiențe de lucru specifice, în contextul atributului cunoştinţelor de a fi generative.
De asemenea, proiectul inventariază, în cadrul unei cercetări asupra Clasificării Ocupațiilor din România (COR), un număr de 232 de meserii ca profesii creative, pe Subgrupele 12, 21, 26, 34 și 35. De exemplu, pentru cele 4 domenii creative alese pentru proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” se pot identifica sub-grupe de meserii precum: Specialiști în arte vizuale, Muzicieni, cântăreți și compozitori, Regizori şi producători de film, teatru şi alte spectacole, Actori, Artişti creatori şi actori neclasificaţi în grupele de bază sau Tehnicieni în domeniul artei (expoziţii, muzee şi biblioteci).
Totuși se remarcă, inclusiv în cadrul „Studiului privind specializările / meseriile din domeniul culturii” (2016, INCFC), că există meserii noi (nu apar în COR) sau meserii care evoluează (nu au standard ocupațional sau este învechit) și că lucrătorii culturali se specializează în meserie fără a fi acreditați formal.
În materialul „Coduri CAEN, industrii culturale și creative”, anexă a propunerii de politică publică „Consolidarea unui statut societal al artistului, autorului, creatorului în România”, proiect „Cultura Alternativă” (2019), se regăsesc 41 de Coduri.
În „Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative” (INCFC, 2016) se cuantifică 60.963 firme din industriile culturale și creative (conform bazei de date Borg Design, construită pe date de la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu prelucrări INCFC).
Agenda Europeană pentru Cultură, lansată în 2007, susține că sectorul industriilor creative este un element indispensabil pentru atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii în materie de prosperitate, de solidaritate si de securitate.
Experții atrași în proiectul „De la meserii creative la industrii culturale” sunt: Daniela Apostol - manager cultural, Liliana Corobca - scriitoare și cercetătoare, Bogdan Șerban - realizator programe radio, producător, Gheorghe Preda - regizor de film, Doru Ionescu - istoric muzical, Cosmin Nasui - curator, istoric și critic de artă, Ion Bogdan Lefter - poet și eseist, critic și istoric literar, Adrian-Silvan Ionescu - critic și istoric de artă.
Materialele video sunt însoțite de materiale-text bazate pe experiența specialiștilor intervievați.
Alte detalii aici: http://formareculturala.ro/profesii-creative/
Producător: Formare Culturală
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, Muzeul Național al Literaturii Române București
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
