© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
© Horațiu Șovăială
Ceea ce Berlinul a făcut acum 20 de ani și ce lipsește comunităţii creative din București este infrastructura necesară dezvoltării unor produse și proiecte culturale de impact, altele decat cele ale instituţiilor bugetare. Mai mult decat atat, din lipsa spaţiilor culturale alternative, comunităţile și publicul lor migrează dinspre centrul Bucureștiului spre zone mai greu accesibile, acolo unde apar reconversii de spaţii industriale, transformate în săli de concerte și de expoziţii, în ateliere de artiști și studiouri. Comunitatea cultural-artistică rămane astfel „izolată”, conţinutul generat de aceasta rămanând inaccesibil pentru publicul larg.
Credem că un prim pas în dezvoltarea unui ţesut cultural efervescent poate fi Cartierul Creativ, iar oferta sa diversă și multidisciplinară poate contribui la creșterea consumului cultural, la definirea unui produs turistic puternic, precum și la facilitarea accesului la educaţie și cultură. O activitate emblematică și un exemplu de bună practică al acestui tip de implicare și de promovare a educaţiei culturale este Casa Arhitecturii, noul sediu al OAR București, spaţiul ce și-a inceput misiunea incă din faza de șantier. Imobilul care găzduiește Casa Arhitecturii a fost proiectat de arhitectul Florea Stănculescu, personalitate a arhitecturii interbelice romanești, continuator al ideilor lui Ion Mincu. 90 de ani mai tarziu, OAR București și-a propus să ofere un model de bună practică profesională și comunitară, iar o parte dintre lucrările de consolidare și amenajare s-au derulat in formula unui șantier deschis publicului. Mai mult, pentru a încuraja dialogul comunitar, arhitectul proiectului, Iulia Stanciu, a gandit o intervenţie neinvazivă asupra construcţiei și locului, aflată in dialog cu vecinătăţile, în special cu strada și cu Liceul Miguel de Cervantes, de care îi desparte, dar îi și apropie un gard atipic, care funcţionează ca loc de intalnire și interacţiune.
Casa Arhitecturii este o instituţie independentă, dedicată in principal culturii urbane, coordonată de OAR, profilată pe cercetare, cu arhivă și bibliotecă documentare și dialog profesional. Mai mult decât atât, funcţionează ca un centru de informare a publicului, cu arhivă și biblioteca, pe problematici legate de arhitectură, urbanism, legislaţie și patrimoniu, ca un hub cultural pentru arhitecţi, cartier și oraș, spaţiu de workshop, expoziţii și cursuri.
INTERVIU
Ana-Maria Goilav
VICEPREȘEDINTE OAR BUCUREȘTI
Ce ar trebui să însemne rolul profesiei de arhitect astăzi și care este implicarea pe care această breaslă o are în dezvoltarea culturală a unei comunităţi?
Într-un București astăzi aproape neguvernabil, fără spaţii publice și chiar fără trotuare, cu o congestie cronică a traficului, poluare letală și patrimoniu construit agonic, societatea demonstrează tot mai multă conștiinţă de sine și poftă de educaţie, spirit de iniţiativă și puterea de a schimba lucrurile prin implicare directă. Este un context oportun ca, după 18 ani de la infiinţare, Ordinul Arhitecţilor să intre în perioada sa de maturitate, să își împlinească misiunea, care începe cu responsabilitatea publică a fiecăruia dintre arhitecţi. Arhitectul este invitat să renunţe la mentalitatea de tranziţie, de prestator
de servicii al unui beneficiar privat, și să conștientizeze sensul mai amplu al edificării și consecinţele asupra contextului, nu numai construit, ci și cultural, nu numai în imediat, ci și în timp, nu valoros exclusiv ca excepţie, ci mai degrabă ca parte a unei strategii coerente de dezvoltare urbană. Chiar atunci cand proiectează o locuinţă privată, arhitectul are puterea să resusciteze funcţiile vitale ale orașului: vecinătate, cartier, comunitate.
Care este clădirea preferată din Cartierul Creativ?
De anul trecut, grădina secretă de la J’ai Bistrot, care a găzduit în zilele RDW Școala de la Bunești și pentru care am construit cu cărămidă recuperată din demolări un „cotlon”, o sobă primitivă pentru ceaun. Dar și cateva locuri virane unde am imaginat, pentru un proiect de școală, împreună cu studenţii arhitecţi de anul I, o locuinţă-atelier.
Credem că un prim pas în dezvoltarea unui ţesut cultural efervescent poate fi Cartierul Creativ, iar oferta sa diversă și multidisciplinară poate contribui la creșterea consumului cultural, la definirea unui produs turistic puternic, precum și la facilitarea accesului la educaţie și cultură. O activitate emblematică și un exemplu de bună practică al acestui tip de implicare și de promovare a educaţiei culturale este Casa Arhitecturii, noul sediu al OAR București, spaţiul ce și-a inceput misiunea incă din faza de șantier. Imobilul care găzduiește Casa Arhitecturii a fost proiectat de arhitectul Florea Stănculescu, personalitate a arhitecturii interbelice romanești, continuator al ideilor lui Ion Mincu. 90 de ani mai tarziu, OAR București și-a propus să ofere un model de bună practică profesională și comunitară, iar o parte dintre lucrările de consolidare și amenajare s-au derulat in formula unui șantier deschis publicului. Mai mult, pentru a încuraja dialogul comunitar, arhitectul proiectului, Iulia Stanciu, a gandit o intervenţie neinvazivă asupra construcţiei și locului, aflată in dialog cu vecinătăţile, în special cu strada și cu Liceul Miguel de Cervantes, de care îi desparte, dar îi și apropie un gard atipic, care funcţionează ca loc de intalnire și interacţiune.
Casa Arhitecturii este o instituţie independentă, dedicată in principal culturii urbane, coordonată de OAR, profilată pe cercetare, cu arhivă și bibliotecă documentare și dialog profesional. Mai mult decât atât, funcţionează ca un centru de informare a publicului, cu arhivă și biblioteca, pe problematici legate de arhitectură, urbanism, legislaţie și patrimoniu, ca un hub cultural pentru arhitecţi, cartier și oraș, spaţiu de workshop, expoziţii și cursuri.
INTERVIU
Ana-Maria Goilav
VICEPREȘEDINTE OAR BUCUREȘTI
Ce ar trebui să însemne rolul profesiei de arhitect astăzi și care este implicarea pe care această breaslă o are în dezvoltarea culturală a unei comunităţi?
Într-un București astăzi aproape neguvernabil, fără spaţii publice și chiar fără trotuare, cu o congestie cronică a traficului, poluare letală și patrimoniu construit agonic, societatea demonstrează tot mai multă conștiinţă de sine și poftă de educaţie, spirit de iniţiativă și puterea de a schimba lucrurile prin implicare directă. Este un context oportun ca, după 18 ani de la infiinţare, Ordinul Arhitecţilor să intre în perioada sa de maturitate, să își împlinească misiunea, care începe cu responsabilitatea publică a fiecăruia dintre arhitecţi. Arhitectul este invitat să renunţe la mentalitatea de tranziţie, de prestator
de servicii al unui beneficiar privat, și să conștientizeze sensul mai amplu al edificării și consecinţele asupra contextului, nu numai construit, ci și cultural, nu numai în imediat, ci și în timp, nu valoros exclusiv ca excepţie, ci mai degrabă ca parte a unei strategii coerente de dezvoltare urbană. Chiar atunci cand proiectează o locuinţă privată, arhitectul are puterea să resusciteze funcţiile vitale ale orașului: vecinătate, cartier, comunitate.
Care este clădirea preferată din Cartierul Creativ?
De anul trecut, grădina secretă de la J’ai Bistrot, care a găzduit în zilele RDW Școala de la Bunești și pentru care am construit cu cărămidă recuperată din demolări un „cotlon”, o sobă primitivă pentru ceaun. Dar și cateva locuri virane unde am imaginat, pentru un proiect de școală, împreună cu studenţii arhitecţi de anul I, o locuinţă-atelier.
