Până vom anunța selecția finală pentru expoziția centrală, dar și mai multe detalii despre conținutul celorlalte formate din acest an, am vrut să stăm de vorbă cu boardul creativ și despre alte subiecte decât cele peste 400 de proiecte pe care le-au văzut și analizat anul acesta, respectiv am vrut să vedem cum interpretează ei evoluția pieței de desing din România, cum percep evoluția industriilor creative în general, dar și care cred că sunt pașii pe care tinerii designeri ar trebui să îi urmeze pentru a fi relevanți în disciplinele respective.
Domnica Mărgescu este Fashion Director Elle România și, alături de colegul său, the one and only Maurice Munteanu, au fost curatori Romanian Design Week încă de la prima ediție a evenimentului. Am stat de vorbă cu aceasta despre ce a însemnat evoluția acestei discipline în cei 6 ani de când există RDW, dar și despre ce sfaturi ar da ea tinerilor designeri care își doresc să intre în această industrie, una dintre industriile creative destul de dezvoltate din România. “Fashion-ul a evoluat foarte mult în ultimii ani în România - designeri deja consacrați au cucerit piețele internaționale și aceasta este un lucru extrem de important pentru toată piața de modă, iar mulți dintre designerii tineri sunt deja vizați de piețele mari din moda internațională”, a declarat Domnica, care mărturisește că dacă ar fi să ofere niște sfaturi unui designer roman, în primul rând l-ar sfătui să “fure” meseria de la un designer consacrat. “al doilea sfat ar fi să își facă un plan de business, mulți tineri nu iau în calcul și acest aspect și este la fel de important ca cel creativ, după părerea mea. Al treilea sfat ar si rămână original indiferent de situație!”.
Cât despre cel mai valoros sfat pe care l-a primit ea în carieră, Domnica își amintește: “a fost de la prietena mea, stilista Gabriela Santighian, la care am și făcut internship în Munchen, o lună, când aveam 19 ani. Ea mi-a spus să încep cât mai repede să lucrez, căci dacă îți începi cariera la 20 de ani atunci greșelile îți sunt acceptate deoarece înveți și nu se presupune că știi meserie încă. Eu așa am făcut, la 20 de ani am început să lucrez la revista 20ANI!” a mai povestit aceasta.
Un domeniu cu o evoluție și mai spectaculoasă însă este designul de produs. Mihai Gurei este cel care ne consiliază pentru selecția obiectelor din expoziție încă din 2013, atunci când designul de obiect din România era încă la începuturi timide: “De când există RDW există un dialog public despre designul românesc. Meseria de designer a devenit recunoscută chiar și în mass media. De asemenea, piața locală a căpătat un apetit pentru produsul de mobilier “Made In Romania”. Au apărut și primii muguri ai unei industrii locale, cu mărci ce încep să exporte. Ușor, ușor se construiesc legături între branduri și fabrici sau ateliere specializate în diverse tehnologii. Mi-aș dori să reușim să articulăm progresiv un “touch” estetic românesc. Nu vorbesc neapărat de un stil ușor recognoscibil ci de o manieră de a aborda procesul de design (cum a reușit de pildă designul olandez)”.
Despre care sunt primii pași pe care un designer ar trebui să îi facă pentru a deveni relevant, acesta crede că “în primul rând cred că un tânăr designer ar trebui să depășească limitele educaționale academice și să încerce să-și consolideze cunoștințele și din alte surse (cărți de istoria artei și a designului, cursuri, călătorii la târguri de design, expoziții). De asemenea cred că ar fi esențial să-și caute un mentor, ideal prin intermediul unui internship pe lângă un birou de design cu experiență, inclusiv în străinătate. Ar trebui să decopere ce-au realizat primii maeștri ai designului, și nu mă refer aici strict la creațiile lor, cât la proces în sine și climatul politic/social/estetic în care aceștia au activat. În plus, ar trebui să fie la curent cu explorările estetice și tehnologice ale momentului, mă refer în special la cele din urmă ce permit direcții noi conceptuale. Și nu în ultimul rând ar trebui să “dea piept” cu materialele, cu utilajele, să iasă din spatele monitoarelor și să interacționeze cu potențialul și energia ce converg într-un viitor obiect ce semnifică un pas înainte pentru societate”, a completat acesta.
Despre care sunt primii pași pe care un designer ar trebui să îi facă pentru a deveni relevant, acesta crede că “în primul rând cred că un tânăr designer ar trebui să depășească limitele educaționale academice și să încerce să-și consolideze cunoștințele și din alte surse (cărți de istoria artei și a designului, cursuri, călătorii la târguri de design, expoziții). De asemenea cred că ar fi esențial să-și caute un mentor, ideal prin intermediul unui internship pe lângă un birou de design cu experiență, inclusiv în străinătate. Ar trebui să decopere ce-au realizat primii maeștri ai designului, și nu mă refer aici strict la creațiile lor, cât la proces în sine și climatul politic/social/estetic în care aceștia au activat. În plus, ar trebui să fie la curent cu explorările estetice și tehnologice ale momentului, mă refer în special la cele din urmă ce permit direcții noi conceptuale. Și nu în ultimul rând ar trebui să “dea piept” cu materialele, cu utilajele, să iasă din spatele monitoarelor și să interacționeze cu potențialul și energia ce converg într-un viitor obiect ce semnifică un pas înainte pentru societate”, a completat acesta.
Zona de arhitectură este supervizată de Ștefan Ghenciulescu și Adrian Soare. Am stat la discuții lungi și cu aceștia despre modul în care acest domeniu se definește azi și despre ce sfaturi ar oferi ei arhitecților tineri sau mai puțini tineri. Ștefan a menționat că este important pentru aceștia să caute și să fie deschiși la tot, inclusiv la ce nu ține de meserie: cultură, dar și meșteșug , tehnică…de la teatru și sociologie la roboți, să caute de la început colaborări, lucrul în diferite combinații și să nu se mulțumească cu stagiul efectiv, să țină cu dinții de convingerile sale profesionale, să călătorească cât îl țin puterile”, iar Adrian a menționat: “Să fie atent la ceilalți și să pună intrebări, căci atunci nu se va blaza. Să își propună să fie foarte bun în ceva, ceva ce-i place, căci atunci își va găsi locul in orice echipa. Să facă mișcare sau să petreacă timp în natură, căci atunci va înțelege și va aprecia mai bine mediul construit”.
Ovidiu Hrin, curatorul zonei de design grafic consieră că cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un designer este să conștientizeze că totul este design și oferă acestoră și câteva sfaturi: “Înainte să faci curat, pregătește-te să te murdărești pe mâini. Gândește 90% / lucrează 10%. Evită să fii cool, evită trendurile, permite-ți să faci greșeli”, concluzionează acesta.
Cât despre proiectele pe care aceștia le-au ales, din cele 400 de proiecte înscrise în urma call-ului, veți afla toate detaliile în curând aici, dar și paginile de facebook romanian design week și the institute.
·
