Jurnal de DIPLOMA - Focus Grup Arte Decorative

 

În cazul Artelor de decorative sau artelor aplicate, cum ma sunt ele numite, ne-am dorit, în primul rând, să înțelegem contextul academic și profesional actual, pentru a vedea care sunt nevoile reale și prioritățile absolvenților. În acest scop, am organizat două focus-grupuri- la unul au participat  profesori de la Universitate de Arte și Design din București, dar și seniori sau antreprenori din domeniile respective, iar unul a fost dedicat studenților și absolvenților. 
 

Artele decorative sau aplicate se referă la design grafic și ambiental, design vestimentar și modă, artă murală, artă textilă, ceramică, sticlă și metal, dar și la scenografie. Este vorba despre acele arte, care au funcțiuni estetice, dar și o importantă componentă practică, ceea ce înseamnă și că au nevoie, dincolo de pregătirea artistică și conceptuală, de un întreg set de cunoștințe și abilități practice. De aceea, artele decorative sunt întodeauna o provocare pentru mediul academic, care trebuie să țină pasul cu o piața și o industrie în continuă mișcare, dar și aceastea încă slab dezvoltate, în cazul României. 
 

Concluziile celor două focus-grupuri s-au concentrat în jurul acestui context dificil, respectiv s-a discutat foarte mult despre distanța mare dintre învățământ și cunoștințele acumulate în cadrul acestuia și nevoile actuale, reale, ale studenților. Iar această “prăpastie” duce la o motivație scăzută, atât din partea studenților, cât și din parte profesorilor.Indiferent de specializare din care proveneau, atât studenții, cât și profesorii, au identificat ca fiind o nevoie urgentă conectarea la  industrie și începerea unui dialog cu profesioniștii relevanți din domeniu.
 

În acest sens, ei au identificat ca fiind util și esențial pentru ei organizarea periodică a unor conferințe, workshopuri sau simple întâlniri cu absolvenții care au reușit să activeze în domeniu cu succes, dar și cu persoane relevante din industrie sau cu diverse ONG-uri  și  companii private, care pot deveni astfel parteneri ai Universității și alături de care se pot derula concursuri, organiza burse sau programe de practică.    
 

Situația actuală din învățământul superior artistic este una deficitară, căci nu permite o bună asumare a unor cunoștințe practice, odată pentru că studenții își pierd ușor motivația, căci școala nu le crează un context ancorat în realitate, dar și pentru că sistemul educațional în sine și legislația care îl reglementează sunt deficitare. Pe de o parte, vorbim despre bugete insuficiente și modul în care sunt echipate laboratoarele din aceste instituții, dar și despre numărul de studenți coordonat de un singur profesor în cadrul atelierelor, care, conform legislației în vigoare, nu ține cont de nevoile specific fiecărei discipline în parte. 
 

Astfel, Facultutea nu poate oferi alterntive reale pentru finalizarea procesului artistic, iar lucrările realizate în cadrul atelierelor , rămân, de cele mai multe ori, depozitate în cadrul școlii sau expuse în cadre extrem de restrânse, unde nu sunt invitate și persoane relevante din industrie sau posibili viitori colaboratori. De aceea, atât studenții, cât și profesorii, au pus accent pe importanța proiectelor speciale și au dat câteva exemple de bune practici în acest sens - proiecte care au ajutat la apropierea de industrie sau la o mai bună expunere a lucrărilor. 

Studenții au subliniat nevoia lor de a fi mai mult expuși mediului privat, în general, respectiv de a participa la concursuri de design, de a primi burse de la aceștia, de a fi expuși în galerii sau spații în afara școlii, de a învăța cum să își comunice propriile proiecte și cum să își poziționeze sau chiar evalueze propriile creații. Ce este interesant este faptul că aceștia au identificat socializarea ca fiind cheia unei relații mai strânse cu piața,  odată cea directă, cu posibili colaboratori sau mentori, dar și comunicarea între cu studenți și absolvenți ai altor specializări. De aceea, contextele care ar încuraja socializarea sau sentimentul de apartanență într-o comunitate creativă sunt principalele dezirate exprimate de aceștia. 
 

În momentul de față, ei au identificat ca fiind oportunități importante pentru ei expozițiile organizate în contexte mai largi, cum ar fi Diploma sau cele organizate la Galateca sau în alte spații care le permit o vizibilitate mai mare, precum și bursele  și programul Erasmus, proiecte de tipul Be Creative de la Sibiu sau competiții organizate de diverse brand-uri, în parteneriat cu Universitatea. O altă nevoie des subliniată a fost aceea de practică în domeniu, care ar trebui să se întâmple încă din timpul facultății și pentru care ar fi util ca aceasta din urmă să o incurajeze și faciliteze. 
 

Este, de asemenea, impotant ca sistemul să fie mai atent gândit- în cazul unor profesii vocaționale, în special în zona artelor, profesorii trebuie să se aplece cu atenție asupra fiecărui student și asupra fiecărui proiect în parte, iar pentru asta este important ca grupele să fie dimensionate corect și să țină cont de provocările fiecărei discipline în parte, căci în artele aplicate ai nevoie de mentori. 
 

De asemenea, toată lumea pare să fie de acord că este util să fie încurajate colaborările inter sau multidisciplinare, de exemplu între facultutatea de modă și cea de artă textile sau între design de obiect și sticlă sau metal. Iar acestea au fost doar niște exemple.  Studenții și-au arătat și interesul de a fi mai mult implicați în aspectele mai organizatorice ale expozițiilor, odată pentru a învăța lucruri utile, dar și pentru a deprinde calități de promovare și pentru a-și comunica mai bine proiectele expuse. 

 

De asemenea, toată lumea pare să fie de acord că este important ca proiectul DIPLOMA să continue, să aibă o  componentă online din ce în ce mai importantă și să propună manifestări și evenimente pe tot parcursul anului.