Până pe 21 iulie are loc expoziția NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane organizată de Goethe Institut. Am stat de vorbă cu directorul institutului Joachim Umlauf care ne-a prezentat expoziția din mai multe puncte de vedere. După ce a fost anterior director al Goethe-Institut Amsterdam, Rotterdam, Paris, Lyon și Marsilia, din 2019 Joachim Umlauf este directorul Goethe-Institut București și organizează proiecte complexe care reușesc să îmbine arta cu documentarea.
Intrarea în cadrul expoziției este gratuită și poate fi vizitată la 2/3 Galeria.
Unul dintre scopurile expoziției noastre a fost să oferim o imagine realistă a relațiilor româno-germane - prietenoasă, sigur, dar și realistă. De aici și ideea de a reprezenta cupluri, deoarece cuplurile sunt poate cel mai bun mod de a descrie schimbul intercultural, schimbul dincolo de granițele lingvistice și culturale. Cupluri, desigur, nu numai cupluri romantice, ci și cei care lucrează împreună, care sunt prieteni. - declară Joachim Umlauf Director Goethe Institut
.jpg)
Joachim Umlauf, Foto_Goethe Institut
Goethe Institut organizează în perioada aceasta expoziția NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane care are un concept autentic. Cum v-a venit ideea să creați un astfel de proiect?
Proiectul are ca punct de plecare cei 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie germano-român, încheiat în 1992, care a marcat un nou început al relațiilor germano-române după căderea Cortinei de Fier. O temelie prietenoasă, dar nu numai: în parte și problematică, pentru că, ulterior mulți membri ai minorității germane au emigrat din România în Germania. Ca urmare, mulți români lucrează astăzi în Germania, mulți dintre ei lucrează în condiții bune, dar și în condiții precare. Acesta a fost, de fapt, unul dintre scopurile expoziției noastre: să oferim o imagine realistă a relațiilor româno-germane - prietenoasă, sigur, dar și realistă. De aici și ideea de a reprezenta cupluri, deoarece cuplurile sunt poate cel mai bun mod de a descrie schimbul intercultural, schimbul dincolo de granițele lingvistice și culturale. Cupluri, desigur, nu numai cupluri romantice, ci și cei care lucrează împreună, care sunt prieteni, etc.
Personajele expoziției sunt autentice, ele există, ceea ce face proiectul mult mai interesant. Cum ați găsit subiectii? Ce anume v-a inspirat în realizarea acestui proiect?
Am dorit să oferim o imagine cât mai largă și mai reprezentativă a relațiilor româno-germane, în măsura în care acest lucru este posibil. De aceea, ne-am așezat cu colegii noștri și, așa cum se spune în germana modernă, am făcut un brainstorming și ne-am gândit la asta: Cine își are locul într-o astfel de expoziție? Și apoi am început să întrebăm oamenii, să le scriem. Unii au fost imediat entuziaști, alții nu au vrut să fie fotografiați. Și astfel am ajuns treptat la această selecție, care sperăm să ofere o imagine cât mai amplă a relațiilor româno-germane, dar, bineînțeles, pot exista lacune aici sau acolo.
Există vreo poveste, din cele 30 prezentate în expoziție, care vă inspiră sau care vă este preferată? Dacă da, care?
Pentru că acest subiect îmi este deosebit de apropiat ca manager cultural, ca director al unui institut cultural, poate că nu e de mirare că povestea cuplului asociat cu pavilionul românesc de la Bienala de la Veneția m-a atras în mod deosebit: Adina Pintilie și Christian Bayerlein. O poveste care reprezintă nu doar o prietenie, nu doar o colaborare artistică, ci și un efort puternic pentru emancipare și pentru drepturile minorităților.
.jpeg)
Adina Pintilie și Christian Bayerlein, Foto_ Adi Tudose
Am fost, de asemenea, impresionat de povestea lui Holger Gutt și a tatălui său, Andreas, pur și simplu pentru că lipsa de adăpost, casa și căutarea ei sunt teme care m-au preocupat întotdeauna și mă preocupă și astăzi. Probabil că vom proiecta filmul documentar pe care cei doi l-au realizat împreună, Longing for an Unknown Homeland, ca parte a programului conex al expoziției. Cu toate acestea, recomand tuturor să descopere singuri cuplurile și să își aleagă povestea preferată.
Expoziția NOI 2 | WIR 2 este una documentată la care au lucrat jurnaliști și artiști fotografi. Cum anume ați reușit să obțineți un concept atât de coerent?
Ei bine, vizitatorii vor spune dacă conceptul este coerent și dacă le plac fotografiile. Dar trebuie să vă corectez: Da, expoziția este, într-un fel, documentară, în sensul că spune poveștile cuplurilor. Dar este și artistică. Până la urmă, cei doi fotografi și-au propus nu doar să documenteze cuplurile, ci și să dea acestor imagini o formă artistică. Și veți vedea asta. Când veți vedea fotografiile, veți vedea că sunt fotografii documentare artistice care încearcă să arate mai mult decât o imagine, ci să pătrundă mai adânc în materia și esența acestor cupluri.
Care și cum sunt diferențele culturale și artistice dintre români și nemți? Ce vă fascinează sau ce apreciați cel mai mult la artiștii români?
În primul rând, chiar și pe cei doi fotografi care au realizat proiectul, Patricia Moroșan și Adi Tudose, am vrut să-i aducem într-un fel de dialog intercultural. Patricia lucrează în Germania, iar Adi în România. Deși trebuie spus că și Patricia Moroșan, care a fotografiat în Germania, este tot româncă, dar trăiește de mult timp la Berlin ca artistă. Personal cred, fără să par egalitarist, că scenele de artă tânără din Germania și România sunt relativ similare. În sensul temelor, al nevoilor și altele asemenea. Una dintre principalele diferențe este că promovarea tinerilor artiști în România este, desigur, mult mai puțin pronunțată decât în Germania, unde fotografii, de exemplu, sunt susținuți prin diverse programe de burse, rezidențe, etc. Și, în parte, aceasta este sarcina noastră ca institut care face legătura între Germania și România: să punem în contact și să punem în dialog artiștii din ambele țări.
Ați putea să ne oferiți 3 motive pentru care oamenii ar trebui să vadă expoziția NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane?
Ar trebui s-o vedeți pentru a descoperi aceste povești. Veți fi surprinși! Ar trebui să o vedeți pentru a descoperi calitatea fotografiilor, care sunt remarcabile din punct de vedere artistic. Și ar trebui să-l vedeți pentru a descoperi interconexiunea dintre cele două culturi, a Germaniei și a României, ceva ce nu-ți poți imagina dacă nu ai aprofundat subiectul până acum.
Ce proiecte mai putem vedea la Goethe-Institut în următoarea perioadă?
Suntem foarte activi de câțiva ani și ne preocupă în special legătura dintre cultură și societatea civilă. Avem foarte multe proiecte în acest domeniu. De altfel, nu veți fi surprinși să aflați că avem proiecte și cu țări precum Republica Moldova, dar și cu Ucraina și țările vecine, ceea ce a devenit și mai relevant din cauza războiului actual: proiecte cu jurnaliști, proiecte de dramaturgie, proiecte de încurajare pentru minorități. În plus, suntem, desigur, foarte activi în domeniul expozițiilor, lucrăm foarte mult, ca să vă dau un exemplu, cu scena galeriilor și muzeelor din București.
Intrarea în cadrul expoziției este gratuită și poate fi vizitată la 2/3 Galeria.
Unul dintre scopurile expoziției noastre a fost să oferim o imagine realistă a relațiilor româno-germane - prietenoasă, sigur, dar și realistă. De aici și ideea de a reprezenta cupluri, deoarece cuplurile sunt poate cel mai bun mod de a descrie schimbul intercultural, schimbul dincolo de granițele lingvistice și culturale. Cupluri, desigur, nu numai cupluri romantice, ci și cei care lucrează împreună, care sunt prieteni. - declară Joachim Umlauf Director Goethe Institut
Joachim Umlauf, Foto_Goethe Institut
Goethe Institut organizează în perioada aceasta expoziția NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane care are un concept autentic. Cum v-a venit ideea să creați un astfel de proiect?
Proiectul are ca punct de plecare cei 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie germano-român, încheiat în 1992, care a marcat un nou început al relațiilor germano-române după căderea Cortinei de Fier. O temelie prietenoasă, dar nu numai: în parte și problematică, pentru că, ulterior mulți membri ai minorității germane au emigrat din România în Germania. Ca urmare, mulți români lucrează astăzi în Germania, mulți dintre ei lucrează în condiții bune, dar și în condiții precare. Acesta a fost, de fapt, unul dintre scopurile expoziției noastre: să oferim o imagine realistă a relațiilor româno-germane - prietenoasă, sigur, dar și realistă. De aici și ideea de a reprezenta cupluri, deoarece cuplurile sunt poate cel mai bun mod de a descrie schimbul intercultural, schimbul dincolo de granițele lingvistice și culturale. Cupluri, desigur, nu numai cupluri romantice, ci și cei care lucrează împreună, care sunt prieteni, etc.
Personajele expoziției sunt autentice, ele există, ceea ce face proiectul mult mai interesant. Cum ați găsit subiectii? Ce anume v-a inspirat în realizarea acestui proiect?
Am dorit să oferim o imagine cât mai largă și mai reprezentativă a relațiilor româno-germane, în măsura în care acest lucru este posibil. De aceea, ne-am așezat cu colegii noștri și, așa cum se spune în germana modernă, am făcut un brainstorming și ne-am gândit la asta: Cine își are locul într-o astfel de expoziție? Și apoi am început să întrebăm oamenii, să le scriem. Unii au fost imediat entuziaști, alții nu au vrut să fie fotografiați. Și astfel am ajuns treptat la această selecție, care sperăm să ofere o imagine cât mai amplă a relațiilor româno-germane, dar, bineînțeles, pot exista lacune aici sau acolo.
Există vreo poveste, din cele 30 prezentate în expoziție, care vă inspiră sau care vă este preferată? Dacă da, care?
Pentru că acest subiect îmi este deosebit de apropiat ca manager cultural, ca director al unui institut cultural, poate că nu e de mirare că povestea cuplului asociat cu pavilionul românesc de la Bienala de la Veneția m-a atras în mod deosebit: Adina Pintilie și Christian Bayerlein. O poveste care reprezintă nu doar o prietenie, nu doar o colaborare artistică, ci și un efort puternic pentru emancipare și pentru drepturile minorităților.
Adina Pintilie și Christian Bayerlein, Foto_ Adi Tudose
Am fost, de asemenea, impresionat de povestea lui Holger Gutt și a tatălui său, Andreas, pur și simplu pentru că lipsa de adăpost, casa și căutarea ei sunt teme care m-au preocupat întotdeauna și mă preocupă și astăzi. Probabil că vom proiecta filmul documentar pe care cei doi l-au realizat împreună, Longing for an Unknown Homeland, ca parte a programului conex al expoziției. Cu toate acestea, recomand tuturor să descopere singuri cuplurile și să își aleagă povestea preferată.
Expoziția NOI 2 | WIR 2 este una documentată la care au lucrat jurnaliști și artiști fotografi. Cum anume ați reușit să obțineți un concept atât de coerent?
Ei bine, vizitatorii vor spune dacă conceptul este coerent și dacă le plac fotografiile. Dar trebuie să vă corectez: Da, expoziția este, într-un fel, documentară, în sensul că spune poveștile cuplurilor. Dar este și artistică. Până la urmă, cei doi fotografi și-au propus nu doar să documenteze cuplurile, ci și să dea acestor imagini o formă artistică. Și veți vedea asta. Când veți vedea fotografiile, veți vedea că sunt fotografii documentare artistice care încearcă să arate mai mult decât o imagine, ci să pătrundă mai adânc în materia și esența acestor cupluri.
Care și cum sunt diferențele culturale și artistice dintre români și nemți? Ce vă fascinează sau ce apreciați cel mai mult la artiștii români?
În primul rând, chiar și pe cei doi fotografi care au realizat proiectul, Patricia Moroșan și Adi Tudose, am vrut să-i aducem într-un fel de dialog intercultural. Patricia lucrează în Germania, iar Adi în România. Deși trebuie spus că și Patricia Moroșan, care a fotografiat în Germania, este tot româncă, dar trăiește de mult timp la Berlin ca artistă. Personal cred, fără să par egalitarist, că scenele de artă tânără din Germania și România sunt relativ similare. În sensul temelor, al nevoilor și altele asemenea. Una dintre principalele diferențe este că promovarea tinerilor artiști în România este, desigur, mult mai puțin pronunțată decât în Germania, unde fotografii, de exemplu, sunt susținuți prin diverse programe de burse, rezidențe, etc. Și, în parte, aceasta este sarcina noastră ca institut care face legătura între Germania și România: să punem în contact și să punem în dialog artiștii din ambele țări.
Ați putea să ne oferiți 3 motive pentru care oamenii ar trebui să vadă expoziția NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane?
Ar trebui s-o vedeți pentru a descoperi aceste povești. Veți fi surprinși! Ar trebui să o vedeți pentru a descoperi calitatea fotografiilor, care sunt remarcabile din punct de vedere artistic. Și ar trebui să-l vedeți pentru a descoperi interconexiunea dintre cele două culturi, a Germaniei și a României, ceva ce nu-ți poți imagina dacă nu ai aprofundat subiectul până acum.
Ce proiecte mai putem vedea la Goethe-Institut în următoarea perioadă?
Suntem foarte activi de câțiva ani și ne preocupă în special legătura dintre cultură și societatea civilă. Avem foarte multe proiecte în acest domeniu. De altfel, nu veți fi surprinși să aflați că avem proiecte și cu țări precum Republica Moldova, dar și cu Ucraina și țările vecine, ceea ce a devenit și mai relevant din cauza războiului actual: proiecte cu jurnaliști, proiecte de dramaturgie, proiecte de încurajare pentru minorități. În plus, suntem, desigur, foarte activi în domeniul expozițiilor, lucrăm foarte mult, ca să vă dau un exemplu, cu scena galeriilor și muzeelor din București.
