Album-din-Colectia-de-Imagini-Mihai-Oroveanu
A Fresco for Romania, Alexandra Croitoru & Ștefan Tiron in collaboration with Vasile Pop-Negreșteanu, 2009
A Fresco for Romania, Alexandra Croitoru & Ștefan Tiron in collaboration with Vasile Pop-Negreșteanu, 2009
Capturi din arhiva video Florin Gâldău
Alexandra-Croitoru-Future-Museum
Centrul Ceh vă aşteaptă miercuri, 30 ianuarie, de la ora 19:00, la o nouă expoziţie în cadrul galeriei lor de artă Future Museum – Between 100 and 30, a artistei Alexandra Croitoru.
Aşa cum v-au obişnuit până acum, noua expoziţie este una ce provoacă la reflecţie, tratând o problematică a prezentului: celebrările și festivitățile oficiale au luat în ultima perioadă o amploare ieșită din comun. Dacă 2018 a fost acaparat de sărbătorirea Centenarului, 2019 va fi dedicat cu siguranță comemorării Revoluției. În scurtul răgaz dintre două prilejuri de sărbătoare, expoziția explorează diverse metode artizanale folosite în consemnarea și recompunerea istoriei, plasate în afara marilor narațiuni oficiale.
Un punct de plecare pentru înţelegerea ideii din spatele expoziţiei poate fi semnificaţia adusă scrierii istoriei în volumul Bătălia” (Schlachtbeschreibung), a lui Alexander Kluge, publicat în 1964. În acest volum, unul dintre cele mai teribile evenimente ale secolului douăzeci (bătălia de la Stalingrad) este descris folosind surse și fragmente multiple pentru a ilustra semnele dezastrului. În același timp, aducerea în prim-plan a acestor surse diverse servește drept critică față de interpretarea oficială a evenimentelor din timpul războiului, cu mult simplificată, care circula pe atunci în fosta Germanie de Vest. Kluge construiește o structură complexă de informații, unde concluziile trebuie trase de către cititor.
În 2009 Alexandra Croitoru și Ștefan Tiron, în colaborare cu Vasile Pop-Negreșteanu, au dezvoltat proiectul O Frescă pentru România, o încercare de a pune în discuție rolul memoriei colective în consacrarea istoriei recente. Publicul propunea online momente și personalități care au marcat primii 20 de ani de după Revoluție, sugestiile fiind incluse într-un colaj care avea rolul de primă schiță a unei fresce naționale trasate în comun. În cadrul expoziției de față, vizitatorii sunt invitați să contribuie cu sugestii referitoare la cei 10 ani care au trecut de la realizarea primei schițe, devenind astfel parte dintr-un mecanism non-ierarhic de configurare a istoriei recente.
O alternativă la metoda centrată pe momente și personalități politice (percepute pozitiv sau negativ) este oferită în expoziție de reproducerea a două colaje selectate din Colecția de imagini Mihai Oroveanu, materiale de propagandă din perioada comunistă care celebrează munca și oamenii obișnuiți. În paralel cu reprezentările generate de memoria colectivă sau de propaganda politică, sunt prezentate două instalații care pun în valoare selecții istorice extrem de subiective. Primul caz este cel al unui scapbook realizat în perioada interbelică de un autor anonim, în care sunt alăturate decupaje din diverse tipărituri având ca subiect istoria națională și internațională, cu elemente personale sau desprinse din viața cotidiană.
Al doilea caz este cel al unei arhive impresionante de emisiuni TV de știri, înregistrate de doctorul Florin Gâldău pe casete video și DVDuri începând cu anii 2000, aflată în prezent în colecția Centrului Național de Documentare, Cercetare și Informare Publică despre Revoluția Română din 1989 din Timișoara. Încercarea de a extrage episoade relevante din fluxul zilnic informațional pentru a le fixa într-o narațiune cronologică produce în final o realitate dublu mediată – o istorie politizată scrisă de mass-media și editată de autorul arhivei.
Toate aceste trasee paralele și devieri de la canonul oficial al istoriei naționale au potențialul de a destabiliza monopolul vocilor oficiale, generând un spațiu de reflecție și o neîncredere productivă, atât de necesară în vremurile abuzului de celebrări și festivități.
Expoziţia este organizată cu sprijinul Colecţiei de imagini Mihai Oroveanu şi va rămâne deschisă până pe 29 martie, de luni până vineri, între orele 9:00 – 16:00.
Eveniment Facebook aici.
Parteneri media: AGERPRES, Dilema Veche, Radio România Cultural, The Institute, TANĂNANA, Observator Cultural, Revista Arta, Revista Zeppelin, Ziarul Metropolis, Igloo Media.
Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.
Aşa cum v-au obişnuit până acum, noua expoziţie este una ce provoacă la reflecţie, tratând o problematică a prezentului: celebrările și festivitățile oficiale au luat în ultima perioadă o amploare ieșită din comun. Dacă 2018 a fost acaparat de sărbătorirea Centenarului, 2019 va fi dedicat cu siguranță comemorării Revoluției. În scurtul răgaz dintre două prilejuri de sărbătoare, expoziția explorează diverse metode artizanale folosite în consemnarea și recompunerea istoriei, plasate în afara marilor narațiuni oficiale.
Un punct de plecare pentru înţelegerea ideii din spatele expoziţiei poate fi semnificaţia adusă scrierii istoriei în volumul Bătălia” (Schlachtbeschreibung), a lui Alexander Kluge, publicat în 1964. În acest volum, unul dintre cele mai teribile evenimente ale secolului douăzeci (bătălia de la Stalingrad) este descris folosind surse și fragmente multiple pentru a ilustra semnele dezastrului. În același timp, aducerea în prim-plan a acestor surse diverse servește drept critică față de interpretarea oficială a evenimentelor din timpul războiului, cu mult simplificată, care circula pe atunci în fosta Germanie de Vest. Kluge construiește o structură complexă de informații, unde concluziile trebuie trase de către cititor.
În 2009 Alexandra Croitoru și Ștefan Tiron, în colaborare cu Vasile Pop-Negreșteanu, au dezvoltat proiectul O Frescă pentru România, o încercare de a pune în discuție rolul memoriei colective în consacrarea istoriei recente. Publicul propunea online momente și personalități care au marcat primii 20 de ani de după Revoluție, sugestiile fiind incluse într-un colaj care avea rolul de primă schiță a unei fresce naționale trasate în comun. În cadrul expoziției de față, vizitatorii sunt invitați să contribuie cu sugestii referitoare la cei 10 ani care au trecut de la realizarea primei schițe, devenind astfel parte dintr-un mecanism non-ierarhic de configurare a istoriei recente.
O alternativă la metoda centrată pe momente și personalități politice (percepute pozitiv sau negativ) este oferită în expoziție de reproducerea a două colaje selectate din Colecția de imagini Mihai Oroveanu, materiale de propagandă din perioada comunistă care celebrează munca și oamenii obișnuiți. În paralel cu reprezentările generate de memoria colectivă sau de propaganda politică, sunt prezentate două instalații care pun în valoare selecții istorice extrem de subiective. Primul caz este cel al unui scapbook realizat în perioada interbelică de un autor anonim, în care sunt alăturate decupaje din diverse tipărituri având ca subiect istoria națională și internațională, cu elemente personale sau desprinse din viața cotidiană.
Al doilea caz este cel al unei arhive impresionante de emisiuni TV de știri, înregistrate de doctorul Florin Gâldău pe casete video și DVDuri începând cu anii 2000, aflată în prezent în colecția Centrului Național de Documentare, Cercetare și Informare Publică despre Revoluția Română din 1989 din Timișoara. Încercarea de a extrage episoade relevante din fluxul zilnic informațional pentru a le fixa într-o narațiune cronologică produce în final o realitate dublu mediată – o istorie politizată scrisă de mass-media și editată de autorul arhivei.
Toate aceste trasee paralele și devieri de la canonul oficial al istoriei naționale au potențialul de a destabiliza monopolul vocilor oficiale, generând un spațiu de reflecție și o neîncredere productivă, atât de necesară în vremurile abuzului de celebrări și festivități.
Expoziţia este organizată cu sprijinul Colecţiei de imagini Mihai Oroveanu şi va rămâne deschisă până pe 29 martie, de luni până vineri, între orele 9:00 – 16:00.
Eveniment Facebook aici.
Parteneri media: AGERPRES, Dilema Veche, Radio România Cultural, The Institute, TANĂNANA, Observator Cultural, Revista Arta, Revista Zeppelin, Ziarul Metropolis, Igloo Media.
Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.
