Povestiţi-mi ce înseamnă proiectul La Terenuri şi a cui este această inițivă? Cine a participat la acest proiect şi cum?
Zona La Terenuri din cartierul Mănăştur din Cluj reprezintă pentru noi o provocare a diversităţii şi complexităţii peisajului natural în relaţie cu cel urban. Primii care au iniţiat evenimente aici au fost cei de la TIFF, prin Open Air TIFF. Elementele care ne-au atras pe noi cel mai mult au fost vastitatea spaţiului verde, practicile de grădinărit urban de aici şi, bineînţeles, pădurea care mărgineşte această zonă. Astfel, dorim să creăm un dialog cu grădinarii de aici, creând la rândul nostru o grădină comunitară împreună cu ei şi cu tinerii din zonă. Prin grija faţă de grădină dorim să consolidăm cooperarea intra-comunitară, grijă faţă de un spaţiu verde comun şi, nu în ultimul rând, să contribuim la re-construcţia unei voci a comunităţii faţă de această zonă şi păstrarea acesteia verzi şi utilizate în beneficiul social şi cultural al zonei. În plus, conceperea împreună cu locuitorii a evenimentelor create in situ sunt o etapă dintr-un proces mai lung de lucru cu comunitatea, spaţiul verde de aici oferind şi şansa unei dezbateri mai largi asupra utilizării participative a spaţiilor publice verzi din România.
Iniţiativa ’La Terenuri. Spaţiu Comun în Mănăştur’ este coordonată de asociaţia Colectiv A şi care a debutat prin suportul proiectului european “Landscape Choreography” (proiect care a avut loc în Italia,Germania şi România). Iniţiativa este compusă din locuitori ai zonei şi din alte cartiere, dar si alti membri dinafara asociatiei: artişti, arhitecţi, antropologi, peisagişti, psihologi, activişti, psihologi canini, etc.
Ce a presupus el şi cum s-au desfăşurat relaţiile cu autorităţile locale? Dar cu comunitatea locală direct implicată sau vizată?
Relaţia cu autorităţile este negociată prin parteneriate multi-anuale, în special pentru co-organizarea La terenuri de evenimente comune cum ar fi Zilele Manasturului (2 ediţii) sau Seri de vară clujene, evenimente care au adus beneficii comunităţii. În plus,o serie de alte evenimente le-am organizat aici în parteneriat cu Institutul Om - Animal, Slowfood Turda, grupul de Parkour, Ecoruralis şi mulţi alţii. Relaţia cu comunitatea este în continuă creştere şi consolidare, bazată pe încredere şi pe acţiune în acest sens. Ea este mai consolidată în ceea ce priveşte relaţia cu cei tineri, însă este în continuă consolidare. Am construit o serie de punţi simbolice şi palpabile în acest spaţiu, căi de acces către o dezbatere reală asupra acestui spaţiu şi asupra sorţii lui în viitor nu numai pentru locuitorii cartierului cât şi pentru tot clujenii.
Cât de importantă este din punctul dvs de vedere existenta spaţiilor comunitare de acest gen pentru creşterea implicării civice în comunitatea locală? Aveţi exemple de practici de acest gen generate de interacţiunile de La Terenuri?
Este exprem de importantă, tocmai şi din lipsa altor iniţiative similare în Cluj şi în ţară. Pentru a exista o comunitate este nevoie de un spaţiu pentru ca ea să se contureze. Arhitectura şi peisagistica pot favoriza sau nu relaţiile sociale comunitare. Locuirea la bloc încurajează prea puţin interacţiunile între vecini iar micile interstiţii dintre blocuri nu favorizează destul acest gen de interacţiune. Pentru un cartier atât de dens populat cum e Mănăşturul este nevoie de un spaţiu suficient de mare care să aibă funcţionalităţi de loisir, dar şi de întâlnire şi socializare. Astfel, în lipsa unui spaţiu care să genereze socializare şi să aducă ideea de comunitate între oameni, este greu de sperat la implicare civică.
Este nevoie de astfel de laboratoare urbane, culturale şi sociale pentru că actorii locali să ajungă să acţioneze împreună pentru binele comun al acestei zone şi al multor zone similare din oraş. Încă nu putem vorbi de alte practici generate de iniţiativa noastră, ci putem vorbi de iniţiativa noastră care încurajează exprimarea mai multor voci în comunitate: de la ‘stăpânii’ de câini, grădinarii din zonă şi până la grupurile de romi care trăiesc în pădure, toate fiind aduse la o masă de discuţii şi de propunere de soluţii pentru că acestea să folosească în comun spaţiul şi să se ajute reciproc în viitor.
Ce evenimente au avut sau o să aibă loc aici, ce tip de activităţi? Şi cine “folsoeste” cel mai des acest spaţiu şi mai ales cum?
Am construit împreună cu comunitatea o serie de evenimente participative în zonă. Ele au variat de la concerte cu trupe faimoase (Fanfara Transilvania, Taraful din Pălatca, Norzeatic sau trupe locale) până la ateliere pentru copii şi tineri, dezbateri, proiecţii de filme, schimb de seminţe tradiţionale şi multe alte activităţi ce au fost menite să aducă într-un mod creativ utilizatorii acestei zone împreună şi să reflecteze asupra viitorului comun al acesteia. Este greu să determinăm cine foloseşte cel mai des acest spaţiu, exista o fragmentare şi o diversitate a utilizării, cum ar fi: plimbarea câinilor, statul la plajă, folosirea terenurilor de sport, loc de întâlnire pentru copii şi tineri, grădinărit, plimbări în pădurea de lângă La Terenuri, etc. Toate aceste utilizări sunt destul de individuale noi lucrând asupra elementului comun ce le uneşte şi anume asumarea comună a acestui spaţiu verde.
Ce doriţi să se întâmple aici în viitor? Mai aveţi alte proiecte similar de regenerare prin cultură a unei zone verzi în Cluj?
Aici vom construi un parc temporar (conţinând un lounge,un amfiteatru, o zonă de hamace şi multe altele) la sfârşit de august-inceput de septembrie, numit PlayManastur, cu susţinerea Fundaţiei Comunitare Cluj. Am dori să mai avem alte iniţiative, însă acest proces de La Terenuri ne ocupă foarte mult timp, noi transformându-ne deseori în facilitatori sau mediatori intre autorităţi şi comunitate, pentru o schimbare comună.
Proiecte similare: Verdeaţa isteaţă sau Coop pe stradă.
