Magdalena Denisse Traciu este absolventă a Universității de Arte București, departamentul Design de produs, cu un background artistic ce se reflectă în proiectele sale - 12 ani petrecuți în cadrul Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploiești, unde a intrat în contact cu muzica, artele plastice și arhitectura și șase luni petrecute la Milano, unde a urmat cursurile Academiei Di Belle Arti di Brera, Departamentul Design.
XOY
Proiectul se intitulează ”XOY”, făcând referire la sistemul de coordonate pe axe xoy. Coordonatele alese pentru dezvoltarea produselor sunt: materialul și gradul de control pe care designerul îl are asupra produsului; originea, punctul fix rămânând să fie funcţia obiectului.
Proiectul reprezintă o investigaţie a unor metode prin care designul propus poate fi mai provocator, mai puţin previzibil și capabil de a crea senzaţii și semnificaţii diverse. El ia forma unui experiment; materialele și metoda de lucru împing la o confruntare directă a designerului cu propriile preconcepţii despre estetică și despre influenţa asupra utilizatorului. Renunţarea la control pentru obţinerea unui grad mai mare de creativitate plasează obiectul la limita dintre autoritate și dezordine, între predefinit și incert. De aceea reacţia și alegerea utilizatorilor au ca scop certificarea unor atribute ale obiectului, pentru a îmbunataţi relaţia dintre designer-obiect-consumator.
Obiectele propuse sunt construite pe coordonate pentru a integra atât plăcerea cât și responsabilitatea. Ea este redată de partea obiectivă în care designerul atribuie produsului o semnificaţie generală valabilă în conformitate cu principii morale și sociale, în timp ce plăcerea o reprezintă partea subiectivă, în care fiecare utilizator atribuie semnificaţii produsului în funcţie de propriile experienţe.
XOY
Proiectul se intitulează ”XOY”, făcând referire la sistemul de coordonate pe axe xoy. Coordonatele alese pentru dezvoltarea produselor sunt: materialul și gradul de control pe care designerul îl are asupra produsului; originea, punctul fix rămânând să fie funcţia obiectului.
Proiectul reprezintă o investigaţie a unor metode prin care designul propus poate fi mai provocator, mai puţin previzibil și capabil de a crea senzaţii și semnificaţii diverse. El ia forma unui experiment; materialele și metoda de lucru împing la o confruntare directă a designerului cu propriile preconcepţii despre estetică și despre influenţa asupra utilizatorului. Renunţarea la control pentru obţinerea unui grad mai mare de creativitate plasează obiectul la limita dintre autoritate și dezordine, între predefinit și incert. De aceea reacţia și alegerea utilizatorilor au ca scop certificarea unor atribute ale obiectului, pentru a îmbunataţi relaţia dintre designer-obiect-consumator.
Obiectele propuse sunt construite pe coordonate pentru a integra atât plăcerea cât și responsabilitatea. Ea este redată de partea obiectivă în care designerul atribuie produsului o semnificaţie generală valabilă în conformitate cu principii morale și sociale, în timp ce plăcerea o reprezintă partea subiectivă, în care fiecare utilizator atribuie semnificaţii produsului în funcţie de propriile experienţe.
