Management Cultural- Interviu cu Irina Cornișteanu

Timp de trei ani am păstrat viu interesul Vienna Design Week pentru ce e inovator în mediul creativ din România, am surprins cu fiecare dintre cele patru expoziţii organizate de ICR Viena în cadrul festivalului şi de fiecare dată am depăşit aşteptările. Am crezut în forţa şi originalitatea designului românesc şi mi-am propus să îi conving şi pe selecţionerii Vienna Design Week că nu există în prezent o alegere mai bună. Este reuşita industriilor creative din România şi un obiectiv al ICR Viena pe care l-am atins în urma expoziţiilor organizate în perioada 2014-2016. A contat enorm că am invitat echipa Vienna Design Week la Romanian Design Week, unde au fost cuceriţi definitiv. 

 

Feedback-ul a fost excepţional! La prima ediţie la care am participat, în toamna lui 2014, directorul Vienna Design Week a vizitat expoziţia Wood&Wool şi a adăugat-o pe loc în circuitul preferenţial de tururi ghidate. Expoziţia a cuprins 25 de designeri români şi a avut ecouri foarte bune. În 2015 am rugat-o pe Lilli Hollein să aleagă la Romanian Design Week un proiect reprezentativ. A ales DELTACRAFT design + meşteşug, iar eu am plusat cu instalaţia Plug to nature. Sediul ICR Viena s-a transformat peste noapte (la propriu): două săli de expoziţie, două concepte care s-au dovedit complementare şi un singur univers – Delta Dunării. Efectul de contrast a fost fantastic! Pentru ediţia VDW din 2016 am dat ca temă Centenarul DaDa – expoziţia ReRe. Overriding Design with Art and Vice-Versa a fost concepută pluridisciplinar şi a reunit 11 artişti. A fost o alegere foarte inspirată pentru ediţia aniversară VDW – 10 ani. Expoziţiile din ultimii doi ani s-au aflat şi în circuitul Nopţii lungi a muzeelor din Austria. Ceea ce a contribuit semnificativ la succesul din cei trei ani a fost prezenţa la Viena a echipelor de creatori români, lucru pentru care insist de fiecare dată: creatorii să profite de interacţiunea directă cu mediul cultural international şi cu publicul.

 

Voi da împreună cu voi răspunsul după ce se încheie Romanian Design Week. Ceea ce pot spune este că România va avea cel puţin două expoziţii, una în Centrala VDW şi una la sediul ICR Viena. Vom fi prezenţi în secţiunile principale ale festivalului – Passionswege, Stadtarbeit, Debut, Education – cu proiecte din mai multe oraşe din România. Am colindat ţara câteva zile cu echipa Vienna Design Week şi am făcut nişte descoperiri extraordinare pe care vrem să le prezentăm la Viena. Festivalul este o platformă care inundă timp de 10 zile capitala Austriei cu expoziţii şi experimente artistice. Simţi la tot pasul că forma e strâns legată de conţinut, că simţul estetic influenţează calitatea vieţii, că producătorul şi consumatorul sunt legaţi de un proces creativ. Îmi doresc ca odată cu această participare să valorificăm talentul designerilor români pe piaţa din Austria.

 

La începutul lui martie 2017 s-a încheiat expoziţia cu lucrarea video semnată de Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu la galeria Christine Konig. Filmul lor a fost proiectul câştigător la un concurs de idei din cadrul Vienna Biennale 2015 şi am reuşit împreună cu mai mulţi parteneri să îl materializăm. La ediţia 2017 a Vienna Biennale vine Aparatus 22. La finalul lui martie prezentăm 17 producţii şi coproducţii cinematografice în cadrul LET’S CEE Film Festival, in prezenta a 10 invitaţi români, iar Tudor Giurgiu sustine workshopul “Making movies in Romania. An overwiew of the Romanian film industry”. Recent am vernisat o expoziţie Alma Redlinger. Pregătim un proiect româno-austriac Oraşe în dialog, două concerte de jazz şi aşteptăm definitivarea selecţiei de dansatori şi spectacole pentru DanceWEB şi festivalul de dans contemporan Impulstanz. De asemenea, sunt câteva spectacole de teatru pe care cred că le vom prezenta la festivaluri în Austria (spectacole de Carmen Lidia Vidu, Bobi Pricop, Catinca Drăgănescu, Ştefan Lupu). Anul trecut am invitat Produse domestice al Ioanei Păun la Schauspielhaus, iar Gianina Cărbunariu a avut premiera internaţională cu Oameni obişnuiţi la Wiener Festwochen. După Vienna Design Week, toată atenţia se îndreaptă spre târgul de carte de la Viena. Realitatea este că am reuşit alături de colegii mei mai mult decât credeam că este posibil în doar trei ani. Sunt fericită că am avut oportunitatea să sprijinim sute de prezenţe culturale româneşti din cele mai diverse: artişti plastici contemporani şi galerii de top la târgurile de artă contemporană din Viena, cineaşti români la şapte festivaluri din Austria, scriitori (de la Elise Wilk, Dana Grigorcea şi Liliana Corobca la Nora Iuga, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Cătălin Dorian Florescu, Filip Florian, Dan Lungu, Caius Dobrescu, Florin Lăzărescu şi mulţi alţii) fie la târgul de carte din Viena, fie în turneu în Austria şi în spaţiul de limbă germană, trupe de teatru şi dans din ţară (regizoarea Leta Popescu, coregrafii Andreea Căpitănescu, Sergiu Matiş, Valentina de Piante şi Simona Deaconescu). În sfera muzicală am gândit împreună cu Răzvan Popovici şi Festivalul SoNoRo un concert Ruxandra Donose & Ensemble RARO, am promovat însă şi mulţi tineri instrumentişti români care debutează la Viena şi am organizat concerte Electric Brother, Alexandru Bălănescu Quartet, The Pixels sau Toulouse Lautrec. Un lucru inedit a fost că am avut colaborări şi în afara Austriei, participând la evenimente în Ucraina, în Germania (în colaborare cu cu Hamburger Kunsthalle am contribuit la organizarea expoziţiei retrospective Geta Brătescu), în Elveţia (o seară Aglaja Veteranyi la Cabaret Voltaire), la Bratislava şi Belgrad şi la festivalurile de film de la Sarajevo, Locarno şi Zurich. De asemenea, de anul trecut ICR Viena prezidează EUNIC Austria şi este membru EUNIC Croaţia, EUNIC Bosnia și Herțegovina şi EUNIC Serbia.

 

Strategia are ca scop o poziţionare corectă în context a creatorilor români. Promovarea culturii române emancipate presupune să fim mereu conectaţi la fenomenul viu din ţară şi la oportunităţile din mediul internaţional, să construim o infrastructură viabilă care să deservească arta contemporană. În 2014 am identificat cei mai importanţi parteneri austrieci cu care putem construi colabărări de durată: edituri de limbă germană, spaţii expoziţionale, festivaluri de artele spectacolului şi film, săli de concerte. Parteneriatele au generat colaborări permanente, astfel că artiştii români nu au lipsit din agenda culturală din Austria. Accentul în 2014 a fost pe arta plastică: au fost prezenţi la târgul internaţional de artă de la Viena Anca Benera şi Arnold Estefan, Alina Buga, Cătălin Burcea, Cristina David, Dragoş Olea, Erika Olea, Maria Farcaş, Nicu Ilfoveanu, Mihai Zgondoiu, Zoltan Bela, Vlad Basalici, alături de Cosmin Năsui, Călin Dan şi Călin Stegerean, Colaborările au continuat cu ediţiile viennacontemporary 2015 şi 2016, când am sprijinit prezenţa galeriilor româneşti. În 2015 şi 2016 am colaborat cu toate cele şapte festivaluri de film din Austria, dar şi cu Festivalul de film de la Sarajevo, asta însumând zeci de cineaşti care şi-au prezentat filmele în faţa publicului şi presei internaţionale. Calendarul ICR Viena e un amestec eterogen la care lucrează o echipă entuziastă şi predominant feminină… 

 

ICR Viena are deja un public fidel şi rolul său critic e cel care pentru mine contează cel mai mult. Spectatorii fidelizaţi dau feedback, compară, uneori revendică… Scena culturală în Austria e un mediu concurenţial, în care poţi avea emoţii că nu umpli sala de spectacole. Când organizăm un eveniment în colaborare cu un operator cultural important din Austria, efortul ICR Viena de a aduce public este redus. Marketingul lor funcţionează excelent. Pentru toate celelalte situaţii, cred că secretul e ca avem o abordare customized. Cunoaştem artistul, noi creăm contextul – el creează emoţie, avem proiecţia publicului ţintă şi îl abordăm diferenţiat de la caz la caz.