The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură

Article / 13 Iun 2019 / The Institute
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
  • MDRAP și OAR: declarație comună pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură Future Shapers
1/7
Viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, au semnat pe 12 iunie 2019 declarația comună a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ordinului Arhitecților din România (OAR), privind dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură.

Evenimentul a avut loc cu ocazia desfăşurării, la Bucureşti, a Conferinței Europene pentru Politici Arhitecturale „Future Shapers” (ECAP), găzduită în premieră de România în calitate de ţară care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

„Suntem martorii unui moment important, când specialiști din toată Europa au dezbătut rolul, instrumentele și rezultatele unor politici publice în domeniul arhitecturii, contribuind, astfel, la o abordare unitară a acestor problematici. O arhitectură durabilă şi un design urban de calitate înseamnă localităţi competitive şi atractive, investiţii şi turism, iar toate acestea se reflectă în creşterea calităţii vieţii oamenilor”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.

Evenimentul, organizat de MDRAP și OAR, a reunit experți europeni din domeniul arhitecturii, reprezentanți ai autorităților publice centrale și arhitecți șefi din administraţia publică, care au abordat subiecte de actualitate privind impactul politicilor de arhitectură la nivel european (locuirea, calitatea spațiului public, eficiența energetică a clădirilor, prezervarea patrimoniului cultural etc.) și au prezentat exemple de bună practică din mai multe țări europene.

„Valorile pe care le promovează conferința Future Shapers sunt și valorile asumate de ministerul nostru în calitate de autoritate națională competentă în domeniile arhitectură, amenajarea teritoriului, urbanism și construcţii. Din această poziție suntem parteneri atât cu mediul profesional și cel universitar, cât și cu mediul administrativ și politic european, care își propune să asigure, prin politici publice specifice, o arhitectură de cea mai bună calitate și un mediu construit sigur, durabil și atractiv”, a subliniat și Ciprian Roșca, secretar de stat în MDRAP.

La rândul său, Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, a afirmat: „Pentru că împărtășim responsabilitatea comună privind mediul construit în care trăim (și petrecem în medie 90% din timp în clădiri), definirea unei politici publice este pasul logic de făcut. Dar trebuie să fim conștienți că politicile publice bune pentru arhitectură necesită o asumare puternică, pe termen lung, a mediului politic, care să recunoască și să asigure implementarea mecanismelor complexe necesare pentru a utiliza politicile publice”.

Conferința a fost cofinanțată din timbrul de arhitectură, un fond dedicat promovării culturii mediului construit în societate.

Textul integral al Declaraţiei comune pentru dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură este următorul:
Exercitarea la un nivel superior a actului administrativ și profesional prin elaborarea și utilizarea de politici publice urmărește ținte de durată, în beneficiul general al societății. Politicile publice asigură coordonarea între domenii și fundamentează bune practici, reușind în același timp să comunice public scopurile asumate.

În ceea ce privește arhitectura, acestea asigură un cadru de asumare a unor decizii și a procesului pentru obținerea unui rezultat mai bun pentru mediul construit, din punctul de vedere al calității și al sustenabilității. Ele sunt la fel de utile pentru zona publică legislativă și executivă, pentru arhitecții care prestează servicii specializate, cât și pentru beneficiarii proiectelor acestora, fie ei publici sau privați.

Anul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene constituie un moment propice pentru a contribui la îmbunătățirea calității vieții din România. O confirmare este și organizarea Conferinței Europene pentru Politici Arhitecturale – Future Shapers, care aduce la București exemple de bune practici, experiențe din alte țări și modele pentru abordarea aspectelor vieții comune la care contribuie arhitecții și arhitectura.

Angajamentul comun luat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ordinul Arhitecților din România, în continuarea bunei colaborări instituționale avute permanent până în prezent, se va manifesta în viitor prin dezvoltarea unei politici publice naționale de arhitectură, în vederea creșterii calității mediului construit, România alăturându-se astfel țărilor care sunt mândre să folosească acest deziderat la nivel de politică publică, în linie cu obiectivele asumate de comunitatea europeană.
____________________________________________________________________

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice este autoritatea administrației publice centrale în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, având, în această calitate, atribuții referitoare atât la asigurarea cadrului strategic, de politici publice și de reglementare, cât și de diseminare a bunelor practici și de formator de opinie. În cadrul programului PRES RO2019, MDRAP organizează o serie de evenimente și întâlniri ale experților, directorilor generali și miniștrilor responsabili cu problematica urbană și teritorială.

Ordinul Arhitecților din România este organizația profesională de interes public, definită prin Legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect care are atribuții privind reglementarea profesiei, dar și dezvoltarea culturii urbane arhitecturale („Baukultur”), în sensul creșterii calității și educației locuitorilor cu privire la calitatea arhitecturii și urbanismului. MDRAP este ministerul de resort al OAR, fiind esențială creșterea nivelului de colaborare între cele două părți în vederea atingerii interesului comun și susținerii activității MDRAP.

Seria de conferințe europene dedicate politicilor arhitecturale reprezintă un eveniment itinerant informal, găzduit din anul 2000 în diferite țări care dețin Președinția Consiliului UE și are ca scop impulsionarea politicilor de arhitectură și schimbul de experiență între statele europene. Ediția de anul acesta de la București s-a desfășurat sub titlul „Future Shapers” și a subliniat rolul activ al factorilor de decizie, al arhitecților șefi, al comunității profesionale, al mediului de afaceri și al societății civile în modelarea politicilor arhitecturale viitoare ca pilon de bunăstare socială.