Vlad Moraru este absolvent al Facultății de Arhitectură din București. În proiectele sale se observă latura practică și atenția la detalii, dar nu se pierde din vedere și aspectul estetic. Este implicat în proiectele sale, adesea ambițioase. Fiind o persoană calculată reușește să dețină controlul chiar și într-un proiect mai mare.
Prezintă un interes deosebit în realizarea imaginilor arhitecturale, dar este în același timp doritor să cunoască și detaliile tehnice ale proiectului. S-a implicat de-a lungul timpului și în concursuri pentru a întâlni noi provocări.
LOCUINȚE COLECTIVE ÎN SPAȚII ABANDONATE
Proiectul este amplasat pe partea sudica a Șoselei Ștefan cel Mare din București. Situl este prins într-o situație conflictuală între blocurile cortină la nord și locuințele joase la sud. Astfel, intervenția încearcă să concilieze cele două tipologii din zonă, ameliorând această trecere bruscă. În funcție de vecinătățile sitului, se conturează trei tipologii diferite de locuințe.
În partea sudică și cea estică, soluția propune locuințe similare cu cele înșiruite. Volumetria acestora iese din tiparul obișnuit, preluând gradul de fragmentare din zonă, atât pe verticală cât și pe orizontală. Prin această fragmentare se creează și o diversitate în tipurile de locuințe propuse, de la garsoniere până la triplexuri. Astfel, se încearcă o continuare a țesutului tradițional într-o manieră contemporană.
Pe latura vestică a sitului, edificiul propus continuă frontul existent prin crearea unor pauze în volumetrie, dând impresia că sunt mai multe clădiri separate. Partea opusă a volumetriei devine unitară prin intermediul unei cursive. Fiind aliniat la stradă, parterul edificiului se deschide și către publicul exterior ansamblului.
În centrul sitului se conturează o compoziție din trei bare de locuit, similare blocurilor din nord, dar care delimitează o curte interioara. Astfel, se creează o curte protejată pentru locatarii noi. De asemenea, parterul acestor trei volume este dedicat locatarilor, având funcțiuni publice adresate lor.
.jpg)
Proiectul se adresează unei probleme des întâlnite în București, și anume spațiile abandonate la intersecția a două tipuri de țesuturi urbane. Situl ales se află într-o zonă de locuințe, reprezentată pe de-o parte de barele înalte de locuințe colective, iar pe de altă parte de locuințe individuale joase. Astfel, intervenția încearcă să concilieze cele două tipologii din zonă, ameliorând această trecerea bruscă.
Prezintă un interes deosebit în realizarea imaginilor arhitecturale, dar este în același timp doritor să cunoască și detaliile tehnice ale proiectului. S-a implicat de-a lungul timpului și în concursuri pentru a întâlni noi provocări.
LOCUINȚE COLECTIVE ÎN SPAȚII ABANDONATE
Proiectul este amplasat pe partea sudica a Șoselei Ștefan cel Mare din București. Situl este prins într-o situație conflictuală între blocurile cortină la nord și locuințele joase la sud. Astfel, intervenția încearcă să concilieze cele două tipologii din zonă, ameliorând această trecere bruscă. În funcție de vecinătățile sitului, se conturează trei tipologii diferite de locuințe.
În partea sudică și cea estică, soluția propune locuințe similare cu cele înșiruite. Volumetria acestora iese din tiparul obișnuit, preluând gradul de fragmentare din zonă, atât pe verticală cât și pe orizontală. Prin această fragmentare se creează și o diversitate în tipurile de locuințe propuse, de la garsoniere până la triplexuri. Astfel, se încearcă o continuare a țesutului tradițional într-o manieră contemporană.
Pe latura vestică a sitului, edificiul propus continuă frontul existent prin crearea unor pauze în volumetrie, dând impresia că sunt mai multe clădiri separate. Partea opusă a volumetriei devine unitară prin intermediul unei cursive. Fiind aliniat la stradă, parterul edificiului se deschide și către publicul exterior ansamblului.
În centrul sitului se conturează o compoziție din trei bare de locuit, similare blocurilor din nord, dar care delimitează o curte interioara. Astfel, se creează o curte protejată pentru locatarii noi. De asemenea, parterul acestor trei volume este dedicat locatarilor, având funcțiuni publice adresate lor.
Proiectul se adresează unei probleme des întâlnite în București, și anume spațiile abandonate la intersecția a două tipuri de țesuturi urbane. Situl ales se află într-o zonă de locuințe, reprezentată pe de-o parte de barele înalte de locuințe colective, iar pe de altă parte de locuințe individuale joase. Astfel, intervenția încearcă să concilieze cele două tipologii din zonă, ameliorând această trecerea bruscă.
