Una dintre principalele instituții universitare și important pol al vieții culturale din Cartierul Creativ este Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB), ce are în prezent adresa la Știrbei Vodă nr. 33, în vecinătatea Grădinii Cișmigiu.
În clădirea veche a UNMB a fost Liceul de fete “Carmen Sylva”, iar prin anii ‘50 a funcționat Institutul de Mine, care apoi s-a mutat la Petroșani. Nu există documente despre istoricul clădirii dinainte de 1955.
Cătălin Crețu, Cercetător științific, coordonator al Centrului de Muzică electroacustică şi
Multimedia al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, ne-a povestit cum UNMB a colaborat de-a lungul timpului cu instituțiile cu specific muzical din zonă.
“Mulți dintre profesorii și studenții de la noi sunt/devin angajați/colaboratori ai Filarmonicii George Enescu și ai Societății Române de Radiodifuziune; în plus, cele două săli de concert (Ateneu și sala Radio) găzduiesc uneori evenimente ale orchestrelor UNMB. În ceea ce privește Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (cu sediul pe Calea Victoriei 141), o bună perioadă de timp, până în 1990, Rectorul UNMB era și președintele UCMR; colaborarea cu UCMR este în special în domeniul muzicii noi, creație muzicală contemporană. Iar majoritatea majoritatea absolvenților Liceului George Enescu, din strada General Gheorghe Manu 30, devin studenți la UNMB”, spune Cătălin Crețu.
De asemenea, UNMB intenționează să colaboreze cu Universitatea Națională de Arte din București în viitorul apropiat pe diverse proiecte, în special în ceea ce privește implicarea tehnologiilor noi în artă.
În privința proiectului Cartierul Creativ, Cătălin Crețu are așteptări mai ales pentru partea de promovare și comunicare, propuneri de parteneriate și proiecte comune cu instituții din proximitate, diverse proiecte educaționale etc.
Din culisele UNMB
La UNMB funcționează 2 facultăți și Școala doctorală, iar Direcția de cercetare are 4 centre.
Facultatea de Interpretare Muzicală (FIM) oferă pentru Studii Universitare de Licenţă - Interpretare muzicală – Instrumente și Interpretare muzicală – Canto; pentru Studii Universitare de Masterat - Stilistică interpretativă instrumentală şi vocală.
Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie muzicală (FCMPm) oferă pentru Studii Universitare de Licenţă - Compoziţie muzicală, Muzicologie, Dirijat, Muzică, Muzică religioasă și pentru Studii Universitare de Masterat - Stil şi limbaj compoziţional, Sinteză muzicologică, Stilistică dirijorală, Educaţie muzicală contemporană şi culturi muzicale religioase și Jazz şi culturi muzicale pop.
În cadrul UNMB funcționează o Școala doctorală, în domeniul Muzică. Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: doctorat ştiinţific (incluzând direcțiile de cercetare în muzicologie, istoria muzicii, estetică muzicală, etnomuzicologie, stilistică muzicală, teoria superioară a muzicii, bizantinologie) și doctorat profesional (cu direcțiile de cercetare în interpretare muzicală - instrumente, canto, dirijat -, respectiv compoziție muzicală).
Direcția de Cercetare, Inovare și Informare (DCII) a luat naștere în 23 octombrie 2013. Prin cele patru centre ale sale (Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia, Centrul de Informare Muzicală, Centrul de Cercetare Științifică și Proiecte Artistice, Centrul de Muzică veche), DCII creează un cadru performant de cercetare artistică și științifică în vederea derulării de proiecte inovatoare cu impact semnificativ asupra calității procesului educațional și mediului economico-social.
Pe parcursul anului, în cadrul UNMB au loc o serie de concerte și recitaluri, susținute de studenți și de formațiile artistice ale UNMB.
În anul 2016 au avut loc în Sala George Enescu (care are 265 de locuri) peste 75 de recitaluri, peste 25 de concerte, 5 concursuri, 8 festivaluri, precum și alte evenimente.
În Studioul de Operă și Multimedia (200 locuri) au avut loc în 2016 peste 15 concerte, 6 festivaluri, 2 concursuri și diverse alte spectacole, iar în Sala Dinu Lipatti (50 de locuri) și în Sala Auditorium (100 de locuri) au avut loc alte 90 de evenimente.
UNMB este implicat într-o serie de parteneriate, iar printre cele încheiate în 2016, Cătălin Crețu amintește : Acordul de parteneriat între UNMB şi Fundaţia Culturală Ariodante privind desfăşurarea Concursului Internaţional de Interpretare Muzicală Leggerezza, ediţia 2016; Acordul de parteneriat între UNMB şi Asociaţia Culturală Kitharalogos în cadrul Proiectului Festivalul Internaţional Serile de chitară ediţia a VI-a, 2016; Acord de parteneriat între UNMB şi Fundaţia Arhitect Design; Contractul de parteneriat între UNMB şi Asociaţia Tangaj Dance privind desfăşurarea împreună cu centrul CmeM a unui eveniment din cadrul Festivalului Bucharest International Dance Film; Contractul de parteneriat între UNMB şi UCMR privind desfășurarea Festivalului Meridian 2016; Acordul de parteneriat între UNMB, Societatea Română de Radiodifuziune şi Goethe Institut Bucureşti privind promovarea de către Radio România Muzical a Stagiunii de concerte a Filarmonicii din Berlin pusă la dispoziţie în vedrea transmisiunii live în Studioul de Operă şi Multimedia a UNMB; Contractul de parteneriat între UNMB şi Asociaţia Art&Co privind realizarea evenimentelor din Festivalul Internaţional de Arte Noi Inner Sound susţinute şi la UNMB; Contractul de parteneriat între UNMB şi Societatea Română de Radiodifuziune privind promovarea de către Radio România Muzical şi Radio România Cultural a evenimentelor muzicale organizate de UNMB; Acordul de parteneriat între UNMB şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti.
Istoricul instituției
Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune a fost înființat la 6 octombrie 1864, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, și avea sediul în Uliţa Franceză (lângă Biserica Sf. Dumitru, azi un fragment din Muzeul de istorie, fost Poşta Centrală). În 1904 a fost înfiinţată clasa de orchestră. Catedrele sunt constituite astfel: Declamaţie şi Dramă, Teorie şi Solfegiu, Armonie şi Contrapunct, Clarinet, Oboi, Flaut, Corn, Contrabas, Fagot, Trompetă şi Trombon, Vioară, Violoncel, Muzică de cameră, Harpă şi Instrumentaţie, Cânt şi Operă. În 1905 se înfiinţează catedra de Compoziţie, deocamdată însă tot în cadrul catedrei de Armonie.
Începând cu anul 1907 se modifică titulatura, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune devenind Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică. Se stabilesc patru secţii: Secţia Teorie Muzicale, Secţia Cântului şi a Operei, Secţia instrumentelor, Secţia Declamaţiei şi Artei Dramatice. Elevii erau înscrişi numai după susţinerea şi promovarea examenului de admitere.
În 1909 se închiriază încă un imobil, pentru trei ani, în strada Ştirbei-Vodă nr. 22, iar în 1914 sediul Conservatorului se schimbă în strada Visarion nr. 14.
În anul şcolar 1916 -1917, Conservatorul suspendă toate cursurile din cauza războiului. Se trece de la învăţământul oficial la cel particular, profesorii predau nu într-o instituţie, ci în domiciliile lor.
Conservatorul îşi mută sediul în str. Ştirbei-Vodă nr. 37, în 1918. Conservatorul nu se mai află în subordinea Ministerului Instrucţiunii, fiind trecut în cea a Ministerului Cultelor şi Artelor.
La 17 iulie 1931 se aprobă Legea Autonomiei Universitare, în urma căreia numele instituţiei se schimbă în Academia de Muzică şi Artă Dramatică. La fel şi statutul, care acum era de învăţământ superior.
În urma aprobării Legii Academiei de Muzică şi Artă dramatică, instituţia s-a numit Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică. Aceasta are cinci secţiuni: pedagogică-normală, teoretică, vocală, instrumentală (cu trei subsecţiuni: instrumente cu coarde fără arcuş, instrumente cu coarde cu arcuş, instrumente de suflat), dramatică, cu durata de studii între 3 şi 8 ani.
Se înfiinţează și o secţiune de muzică religioasă în urma desfiinţării Academiei de Muzică Religioasă.
La 23 mai 1942 se adoptă titulatura de Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, cu cinci secţiuni: Teoretică, Muzică Religioasă, Vocală, Instrumentală, Dramatică.
Din 1948, Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti va purta denumirea de Conservatorul de Stat din Bucureşti al Republicii Populare Române. În 1949 Conservatorul se metamorfozează în Facultatea de Muzică. Cuprinde patru secţii: canto, instrumentală, muzicologie-folklor, compoziţie-dirijat. Facultatea de Muzică funcţionează în 4 clădiri: Piaţa Amzei, Nr. 8, Piaţa Amzei Nr. 12, Dionisie Lupu, Nr. 29, Izvor, Nr. 12.
Începând cu anul şcolar 1949-1950, este copiat modelul educaţional al Conservatoarelor sovietice.
În 1950 se schimbă din nou titulatura instituţiei în Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, cu sediul în str. Lipscani nr. 20, iar în 1951 devine Conservatorul de Stat „Ciprian Porumbescu”.
În august 1954 se aduc modificări în sistemul de funcţionare a Conservatorului: este împărțit în două secţiuni: Facultatea de Instrumente şi Canto şi Facultatea de Compoziţie, Dirijat, Pedagogie.
În 1955 Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” se mută din strada Lipscani în strada Ştirbei Vodă nr. 33.
În 1990 se revine la titulatura şi rangul avute în trecut, Academia de Muzică. În anul şcolar 1990-1991 se înfiinţează noi secţii, precum Regie de operă, Dirijat orchestră şi Muzică religioasă. Ca materii opţionale apar şi jazz-ul şi muzica uşoară. Titulatura de Universitatea de Muzică din Bucureşti este adoptată în 1997.
Universitatea de Muzică devine Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în ianuarie 2001.
