Pentru că 2020 este un an al schimbărilor, iar cea de-a opta ediție a Romanian Design Week abordează tocmai această temă, am fost curioși să aflăm cum se raportează profesioniști din domeniile creative la schimbare astăzi.
Expertizele lor se vor regăsi și în expoziția Possible Realities @CHANGE, care va avea loc la Combinatul Fondului Plastic în perioada 11-20 septembrie.
Claudia Pasquero și Marco Poletto formează ecoLogicStudio.
Claudia Pasquero este arhitect, curator, autor și profesor; munca și cercetarea ei operează la intersecția biologiei, calculului și proiectării. Este fondator și co-director al ecoLogicStudio din Londra, lector și director al Laboratorului de Morfogeneză Urbană de la Bartlett UCL, profesor de arhitectură peisagistică și fondator al Synthetic Landscape Lab de la Universitatea Innsbruck.
Claudia a fost curator principal al Bienalei de arhitectură din Tallinn 2017 și a fost nominalizată în WIRED smart list în același an.
Este co-autor al lucrării „Arhitectură sistemică - Manual de operare pentru orașul care se auto-organizează” publicat de Routledge în 2012.
Lucrările sale au fost publicate și expuse la nivel internațional: la Centrul FRAC din Orléans, la Bienala de arhitectură de la Veneția, ZKM Karlsruhe și MilanoExpo2015, printre altele. ecoLogicStudio a finalizat în ultimul an o serie de arhitecturi fotosintetice, precum Pavilionul BioTechHut pentru Expo Astana 2017, HORTUS Astana 2017, Urban Algae Folly Aarhus 2017, PhotoSynthEtica Dublin 2019, HORTUS XL 2020 pentru Centrul Pompidou din Paris, PhotosSynthEtica Helsinki 2020.
Marco Poletto este arhitect, profesor și inovator și locuiește în Londra. Este co-fondator și director al practicii arhitecturale ecoLogicStudio și al proiectului de inovație design PhotoSynthetica, axat pe dezvoltarea de soluții arhitecturale pentru combaterea schimbărilor climatice.
În ultimii 10 ani ecoLogicStudio a proiectat și construit mai multe instalații vii și arhitecturi, demonstrând modul în care microorganismele precum algele pot deveni o parte a bio-orașului viitorului.
Marco deține un doctorat la RMIT University, Melbourne. Teza sa despre „Urbansphere” susține că integrarea spațială sporită a sistemelor non-umane în arhitectură este crucială pentru a evolua forme superioare de inteligență ecologică urbană. De asemenea, este co-autor al cărții „Arhitectură sistemică”, publicată de Routledge în 2012.
Marco a fost Master Unit la Asociația de Arhitectură din Londra, Visiting Critic la Universitatea Cornell și lider în Clusterul Cercetării la The Bartlett, UCL.
În prezent, lucrează la Universitatea Innsbruck și la IAAC din Barcelona.
Lucrările lui Marco au fost expuse la nivel internațional, mai recent la Paris (Centre Pompidou, 2019), Tokyo (Mori Gallery, 2019), Viena (MAK, 2019), Karlsruhe (ZKM, 2019) și Astana (EXPO 2017).
1. Cum credeți că va schimba pandemia lumea: modul în care trăim sau interacționăm cu ceilalți, orașele în care trăim și spațiile în general?
Nu cred că transformările sociale și culturale radicale apar ca urmare a unor evenimente singulare, deși uneori evenimentele acționează ca declanșatori ai schimbării. Astăzi schimbarea este necesară, în special în modul în care planificăm orașele. Trebuie să putem planifica co-existența formelor de locuire umană și non-umană, precum și a formelor de viață non-umană, cum ar fi virusurile și bacteriile. O mare parte din ceea ce încercăm să promovăm este o înțelegere mai profundă a modului în care am putea co-proiecta planeta cu aceste forme de viață non-umană. Pandemia a subliniat cu siguranță această problemă. Până în prezent, răspunsul arhitectural a fost destul de conservator, concentrându-se în principal pe modalități de a ne proteja de virus prin forțarea unei separări fizice a oamenilor și a activităților.
Pe termen lung, pandemia ne va obliga să ne angajăm într-o abordare sistemică a planificării într-un mod mult mai sofisticat. Transmisibilitatea și virulența unui virus sunt cele două calități definitorii ale acestuia. Ambele pot fi afectate și gestionate prin design, dar acest lucru poate fi realizat doar printr-o abordare sistemică.
Tehnologiile digitale sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv și, în acest sens, vor deveni un instrument mai important și mai util pentru orice designer. De exemplu, disponibilitatea big data despre mișcările și comportamentul oamenilor. Până în prezent, datele sunt deținute în mare parte de companii private sau de corporații care le folosesc în scopuri de marketing, dar aceste seturi de date pot fi preluate în scopul proiectării sănătății urbane. Parțial este sarcina designerilor de a veni cu idei despre cum s-ar putea face acest lucru și de a împinge guvernele, atât la nivel local, cât și național, să intervină prin subvenții pentru inovare și promovarea proiectelor pilot.
2. Cum va schimba pandemia rolul designului în viitor?
Ca designer, trebuie să te gândești la implicațiile produsului pe care îl proiectezi la diferite scări și în diferite domenii. Tot mai mulți designeri ar trebui să privească capacitatea produselor și dispozitivelor nu doar de a răspunde unei nișe de pe piață sau unei nevoi imediate, ci de a acționa cu adevărat ca disruptoare globale sau ca agenți de schimbare și transformare în relație cu aceste procese mai mari care sunt scalabile la nivel global.
Acum, mai mult ca oricând, rolul designului este să analizeze procese mult mai mari care pot fi afectate în mod direct; gândiți-vă, de exemplu, la lanțurile de aprovizionare cu alimente, emisiile de poluare sau eliminarea deșeurilor. Ar trebui să ne întrebăm cum poate să designul meu să fie disruptiv în modelele de producție și consum, afectând comportamentul utilizatorilor sau permițând apariția unui nou proces de producție urbană. Dacă îl privești dintr-un punct de vedere sistemic, chiar și ceva destul de mic și simplu, când se repetă de mai multe ori și devine „viral”, poate crea rețele mai mari și poate dezvolta un impact care este de câteva ori mai mare decât impactul unităților individuale.
3. Credeți că este creativitatea un instrument esențial pentru adaptare și/sau pentru schimbare? Credeți că traiectoria actuală a designului duce către o lume mai bună?
Credem că designul și meta-limbajul vizual pot avea un rol în a ne ajuta să înțelegem mai bine tiparele și procesele lumii complexe care ne înconjoară. De fapt, multe dintre microorganismele care ne înconjoară își exprimă inteligența prin tipare care sunt recunoscute vizual, printr-un meta-limbaj vizual. Designul, de asemenea, fiind un limbaj vizual, ar putea avea un rol în reconectarea noastră cu acest proces.
Știința este întotdeauna citată ca disciplina la care se poate face referire în cazul unei urgențe, cum este această pandemie. Știința este, desigur, cel mai bun instrument pentru a înțelege mecanismele naturii, modul în care funcționează și cum putem face față. Cu toate acestea, în același timp, există un rol fundamental al designului și al altor arte vizuale care să funcționeze împreună cu știința ca instrumente de cunoaștere și descoperire.
Și acum, în epoca Antropocenului, mai mult ca niciodată, există o necesitate urgentă de a dezvolta definiția noastră despre natură, înțelegerea noastră a conceptului de natură. Natura de astăzi este din ce în ce mai contaminată, nu doar fizic, ci și conceptual, este îmbogățită de artificialitate și de efectele sistemelor artificiale complexe. Așadar, trebuie urgent să ne dezvoltăm înțelegerea și definiția naturii în sine. Și acest lucru nu poate fi realizat doar prin prisma științei, fără a ține cont de multiplele implicații culturale și filozofice.
Designul are un rol foarte important de jucat, pentru a deschide noi interpretări ale lumii care ne înconjoară. Prin design putem testa și învăța să locuim în mod eficient în lumea noastră într-un mod care susține co-existența dintre sistemele umane și non-umane.
4. Cum a fost afectată lumea designului de pandemie și cum poate ea deveni mai relevantă și mai rezistentă?
Pandemia a avut un impact imediat asupra multor afaceri, în special în domeniul artelor și al lumii creative. Dar, din nou, trebuie să fim pozitivi în perspectivele noastre pentru posibilitățile viitorului. Singurul lucru bun care poate ieși din această criză este că va forța să apară și să se dezvolte practici inovatoare și mai radicale.
Tranziția actuală va crea oportunități pentru practici mai tinere, pentru practici bazate pe inovare, pentru ca practicile bazate pe cercetare să își ofere contribuția. Și în acest sens, este o oportunitate. La ecoLogicStudio, răspunsul nostru la această criză este să introducem mai multă inovație în practică și să arătăm în mod eficient modul în care designerii pot fi relevanți pentru industrie în aceste vremuri dificile.
5. Ce credeți că se va întâmpla în continuare în lumea designului?
Am dori să vedem o direcție către studiul co-existenței umane și non-umane. Aceasta ar trebui să includă alte organisme vii, dar și sisteme inteligente digitale și robotizate.
Este din ce în ce mai evident, atât în cadrul comunității de proiectare, cât și la nivel guvernamental, că tehnologia singură nu este răspunsul la toate problemele. Și cred că există o conștientizare din ce în ce mai mare că tehnologia este un instrument important, dar că ea trebuie să fie articulată și încorporată în lumea în care locuim prin lentilele designului la diferite scări și regimuri.
Va exista o recunoaștere din ce în ce mai mare a industriei creative în rolul pe care-l are de jucat, nu numai ca producător de conținut creativ, ci mai ales ca instrument pentru evoluția și adoptarea efectivă a noilor tehnologii. Acesta este un semn bun pentru lumea designului, deoarece cu siguranță își va extinde domeniul de aplicare și va crea noi oportunități de afaceri.
Romanian Design Week 2020, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank, va dezvolta anul acesta o ediție specială, menită să evidențieze rolul esențial al designului în proiectarea unui viitor mai bun, într-o perioadă în care creativitatea a devenit mai importantă ca niciodată. Festivalul abordează SCHIMBAREA, temă anunțată încă de la începutul anului, actualizându-și discursul și proiectele prezentate în acord cu transformările și contribuțiile aduse de industriile creative în perioada pandemiei, sub titulatura CHANGE 2.0.
Expertizele lor se vor regăsi și în expoziția Possible Realities @CHANGE, care va avea loc la Combinatul Fondului Plastic în perioada 11-20 septembrie.
Claudia Pasquero și Marco Poletto formează ecoLogicStudio.
Claudia Pasquero este arhitect, curator, autor și profesor; munca și cercetarea ei operează la intersecția biologiei, calculului și proiectării. Este fondator și co-director al ecoLogicStudio din Londra, lector și director al Laboratorului de Morfogeneză Urbană de la Bartlett UCL, profesor de arhitectură peisagistică și fondator al Synthetic Landscape Lab de la Universitatea Innsbruck.
Claudia a fost curator principal al Bienalei de arhitectură din Tallinn 2017 și a fost nominalizată în WIRED smart list în același an.
Este co-autor al lucrării „Arhitectură sistemică - Manual de operare pentru orașul care se auto-organizează” publicat de Routledge în 2012.
Lucrările sale au fost publicate și expuse la nivel internațional: la Centrul FRAC din Orléans, la Bienala de arhitectură de la Veneția, ZKM Karlsruhe și MilanoExpo2015, printre altele. ecoLogicStudio a finalizat în ultimul an o serie de arhitecturi fotosintetice, precum Pavilionul BioTechHut pentru Expo Astana 2017, HORTUS Astana 2017, Urban Algae Folly Aarhus 2017, PhotoSynthEtica Dublin 2019, HORTUS XL 2020 pentru Centrul Pompidou din Paris, PhotosSynthEtica Helsinki 2020.
Marco Poletto este arhitect, profesor și inovator și locuiește în Londra. Este co-fondator și director al practicii arhitecturale ecoLogicStudio și al proiectului de inovație design PhotoSynthetica, axat pe dezvoltarea de soluții arhitecturale pentru combaterea schimbărilor climatice.
În ultimii 10 ani ecoLogicStudio a proiectat și construit mai multe instalații vii și arhitecturi, demonstrând modul în care microorganismele precum algele pot deveni o parte a bio-orașului viitorului.
Marco deține un doctorat la RMIT University, Melbourne. Teza sa despre „Urbansphere” susține că integrarea spațială sporită a sistemelor non-umane în arhitectură este crucială pentru a evolua forme superioare de inteligență ecologică urbană. De asemenea, este co-autor al cărții „Arhitectură sistemică”, publicată de Routledge în 2012.
Marco a fost Master Unit la Asociația de Arhitectură din Londra, Visiting Critic la Universitatea Cornell și lider în Clusterul Cercetării la The Bartlett, UCL.
În prezent, lucrează la Universitatea Innsbruck și la IAAC din Barcelona.
Lucrările lui Marco au fost expuse la nivel internațional, mai recent la Paris (Centre Pompidou, 2019), Tokyo (Mori Gallery, 2019), Viena (MAK, 2019), Karlsruhe (ZKM, 2019) și Astana (EXPO 2017).
1. Cum credeți că va schimba pandemia lumea: modul în care trăim sau interacționăm cu ceilalți, orașele în care trăim și spațiile în general?
Nu cred că transformările sociale și culturale radicale apar ca urmare a unor evenimente singulare, deși uneori evenimentele acționează ca declanșatori ai schimbării. Astăzi schimbarea este necesară, în special în modul în care planificăm orașele. Trebuie să putem planifica co-existența formelor de locuire umană și non-umană, precum și a formelor de viață non-umană, cum ar fi virusurile și bacteriile. O mare parte din ceea ce încercăm să promovăm este o înțelegere mai profundă a modului în care am putea co-proiecta planeta cu aceste forme de viață non-umană. Pandemia a subliniat cu siguranță această problemă. Până în prezent, răspunsul arhitectural a fost destul de conservator, concentrându-se în principal pe modalități de a ne proteja de virus prin forțarea unei separări fizice a oamenilor și a activităților.
Pe termen lung, pandemia ne va obliga să ne angajăm într-o abordare sistemică a planificării într-un mod mult mai sofisticat. Transmisibilitatea și virulența unui virus sunt cele două calități definitorii ale acestuia. Ambele pot fi afectate și gestionate prin design, dar acest lucru poate fi realizat doar printr-o abordare sistemică.
Tehnologiile digitale sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv și, în acest sens, vor deveni un instrument mai important și mai util pentru orice designer. De exemplu, disponibilitatea big data despre mișcările și comportamentul oamenilor. Până în prezent, datele sunt deținute în mare parte de companii private sau de corporații care le folosesc în scopuri de marketing, dar aceste seturi de date pot fi preluate în scopul proiectării sănătății urbane. Parțial este sarcina designerilor de a veni cu idei despre cum s-ar putea face acest lucru și de a împinge guvernele, atât la nivel local, cât și național, să intervină prin subvenții pentru inovare și promovarea proiectelor pilot.
2. Cum va schimba pandemia rolul designului în viitor?
Ca designer, trebuie să te gândești la implicațiile produsului pe care îl proiectezi la diferite scări și în diferite domenii. Tot mai mulți designeri ar trebui să privească capacitatea produselor și dispozitivelor nu doar de a răspunde unei nișe de pe piață sau unei nevoi imediate, ci de a acționa cu adevărat ca disruptoare globale sau ca agenți de schimbare și transformare în relație cu aceste procese mai mari care sunt scalabile la nivel global.
Acum, mai mult ca oricând, rolul designului este să analizeze procese mult mai mari care pot fi afectate în mod direct; gândiți-vă, de exemplu, la lanțurile de aprovizionare cu alimente, emisiile de poluare sau eliminarea deșeurilor. Ar trebui să ne întrebăm cum poate să designul meu să fie disruptiv în modelele de producție și consum, afectând comportamentul utilizatorilor sau permițând apariția unui nou proces de producție urbană. Dacă îl privești dintr-un punct de vedere sistemic, chiar și ceva destul de mic și simplu, când se repetă de mai multe ori și devine „viral”, poate crea rețele mai mari și poate dezvolta un impact care este de câteva ori mai mare decât impactul unităților individuale.
3. Credeți că este creativitatea un instrument esențial pentru adaptare și/sau pentru schimbare? Credeți că traiectoria actuală a designului duce către o lume mai bună?
Credem că designul și meta-limbajul vizual pot avea un rol în a ne ajuta să înțelegem mai bine tiparele și procesele lumii complexe care ne înconjoară. De fapt, multe dintre microorganismele care ne înconjoară își exprimă inteligența prin tipare care sunt recunoscute vizual, printr-un meta-limbaj vizual. Designul, de asemenea, fiind un limbaj vizual, ar putea avea un rol în reconectarea noastră cu acest proces.
Știința este întotdeauna citată ca disciplina la care se poate face referire în cazul unei urgențe, cum este această pandemie. Știința este, desigur, cel mai bun instrument pentru a înțelege mecanismele naturii, modul în care funcționează și cum putem face față. Cu toate acestea, în același timp, există un rol fundamental al designului și al altor arte vizuale care să funcționeze împreună cu știința ca instrumente de cunoaștere și descoperire.
Și acum, în epoca Antropocenului, mai mult ca niciodată, există o necesitate urgentă de a dezvolta definiția noastră despre natură, înțelegerea noastră a conceptului de natură. Natura de astăzi este din ce în ce mai contaminată, nu doar fizic, ci și conceptual, este îmbogățită de artificialitate și de efectele sistemelor artificiale complexe. Așadar, trebuie urgent să ne dezvoltăm înțelegerea și definiția naturii în sine. Și acest lucru nu poate fi realizat doar prin prisma științei, fără a ține cont de multiplele implicații culturale și filozofice.
Designul are un rol foarte important de jucat, pentru a deschide noi interpretări ale lumii care ne înconjoară. Prin design putem testa și învăța să locuim în mod eficient în lumea noastră într-un mod care susține co-existența dintre sistemele umane și non-umane.
4. Cum a fost afectată lumea designului de pandemie și cum poate ea deveni mai relevantă și mai rezistentă?
Pandemia a avut un impact imediat asupra multor afaceri, în special în domeniul artelor și al lumii creative. Dar, din nou, trebuie să fim pozitivi în perspectivele noastre pentru posibilitățile viitorului. Singurul lucru bun care poate ieși din această criză este că va forța să apară și să se dezvolte practici inovatoare și mai radicale.
Tranziția actuală va crea oportunități pentru practici mai tinere, pentru practici bazate pe inovare, pentru ca practicile bazate pe cercetare să își ofere contribuția. Și în acest sens, este o oportunitate. La ecoLogicStudio, răspunsul nostru la această criză este să introducem mai multă inovație în practică și să arătăm în mod eficient modul în care designerii pot fi relevanți pentru industrie în aceste vremuri dificile.
5. Ce credeți că se va întâmpla în continuare în lumea designului?
Am dori să vedem o direcție către studiul co-existenței umane și non-umane. Aceasta ar trebui să includă alte organisme vii, dar și sisteme inteligente digitale și robotizate.
Este din ce în ce mai evident, atât în cadrul comunității de proiectare, cât și la nivel guvernamental, că tehnologia singură nu este răspunsul la toate problemele. Și cred că există o conștientizare din ce în ce mai mare că tehnologia este un instrument important, dar că ea trebuie să fie articulată și încorporată în lumea în care locuim prin lentilele designului la diferite scări și regimuri.
Va exista o recunoaștere din ce în ce mai mare a industriei creative în rolul pe care-l are de jucat, nu numai ca producător de conținut creativ, ci mai ales ca instrument pentru evoluția și adoptarea efectivă a noilor tehnologii. Acesta este un semn bun pentru lumea designului, deoarece cu siguranță își va extinde domeniul de aplicare și va crea noi oportunități de afaceri.
Romanian Design Week 2020, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank, va dezvolta anul acesta o ediție specială, menită să evidențieze rolul esențial al designului în proiectarea unui viitor mai bun, într-o perioadă în care creativitatea a devenit mai importantă ca niciodată. Festivalul abordează SCHIMBAREA, temă anunțată încă de la începutul anului, actualizându-și discursul și proiectele prezentate în acord cu transformările și contribuțiile aduse de industriile creative în perioada pandemiei, sub titulatura CHANGE 2.0.
