The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich

Interview / 30 Mar 2016 / Ioana Pîrvu
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
  • Scrisori de la Brașov // Ami Lungu: Portretul micului Zurich
1/8
Născută în inima Transilvaniei, la Sibiu, Ami Lungu a ajuns de la design vestimentar la manufactura de cosmetice organice după o metamorfoză consistentă. După ce a absolvit UNArte la București, a început să activeze ca designer vestimentar, obţinând un stagiu la studiourile de creaţie Yves Saint Laurent, în 2006. În 2007 și-a deschis atelierul în București și, în 2009, a lansat primul proiect, Lu, o coliziune între modă, arte vizuale, dans contemporan și muzică. Din 2011, Ami schimbă cărările și devine un artizan de obiecte din lână. Wools & Wolf este proiectul sub care experimentează tehnici tradiţionale de preclucrare a lânii, precum felting cu acul și nuno felting, metodă cu specific japonez. Din 2012 își dedică timpul și unui alt proiect inspiraţional, o linie de cosmetice organice produse în Brașov, Atinge.
În Brașov s-a mutat în 2013, pentru familie, deși a avut emoţii mult timp pentru această decizie. Așa cum povestește, a avut nevoie de doi ani ca să se adapteze la energia aspră și puternică a muntelui, după 15 ani de stat la câmpie. Deși îi e dor de haosul cu parfum balcanic al Bucureștiului, de care se mai bucură din când în când, Brașovul ei "burghez" se traduce în plimbări cu bicicleta, apă de izvor de la Pietrele lui Solomon și drumeţii la Plaiu Foii.

Care sunt avantajele traiului în Brașov, cum îţi definește activităţile de zi cu zi?
Brașovul este un oraș 'burghez", îmi place să-l numesc 'micul Zurich', poate datorită promenadei de sub Tâmpa, de unde văd priveliștea orașului într-o graţie tipic elveţiană. Oameni care aleargă, copii iesiţi în parc și localnici care știu să se bucure de aerul curat și de tihna unui oraș foarte bine definit. Vara se deschid o grămadă de terenuri de tenis, iarna avem patinoar, izvor de apă de munte de unde îţi poţi lua apă pentru acasă. Nu există localnic care sa nu ia muntele pe sus în weekenduri, pe multele sale poteci. În general, un weekend începe cu o piesa de teatru pentru copii, unde merg cu fetele. Apoi întâlniri cu prietenii în centru, mese la Siomone sau Dei Frati, drumeţii în natură prin împrejurimi. Îmi plac multe locuri: pădurea de pini din Sânpetru, Bistro Simone, curtea Bisericii Negre, Piaţa George Enescu, unde am și atelierul de cosmetice Atinge, ceaiurile Demmers de la Tipografia, Teatrul Arlechino și păpușile din geam de la Reduta, patinoarul de sub munte și mersul pe bicicletă până la Paradisul Verde.

Ce se vedea prin fereastra din București și ce se vede acum, în Brașov?
La București vedeam un plop uriaș și curtea Liceului German din București, deci mulţi copii. Dar am stat o perioada și la Cisnădioara, lângă Sibiu. Atunci vedeam pe geam cetatea, munţii Făgăraș, turme de oi și livezi de cireși. Așa că nu pot spune că am suferit. Acum văd un șir de case vechi, cu flori la geam, iar în spatele lor muntele Tampa, ca un perete uriaș. Locuiesc pe strada de sub munte și câteodată simt că imaginea și mărimea lui mă copleșesc. Dar e energizant să vezi atâta verde în faţa ochilor, zi de zi.

Dacă ar fi să descrii Brașovul în trei cuvinte, ce ai folosi?
Burghez. Activ. Sanatos.

Ce te-a surpins cel mai tare atunci când te-ai mutat în Brașov, ceva care nu ţi-era cunoscut înainte să locuiești aici?
Am fost șocată că mulţi dintre brașoveni ies la alergat susţinut, participă la maratoane, se întreţin cu un sport. Toţi prietenii noștri aleargă zilnic câţiva kilometri și cel puţin de două ori pe lună aud de maratoane organizate în zonă. Din punctul ăsta de vedere, ma simt ca o pensionara. La extrema cealaltă, mă uimește numărul foarte mare de cofetării din centru și apetitul burghez pentru prăjituri.