Galeria Sector 1 inaugurează programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.
Deschiderea expoziției va avea loc joi, 4 martie 2021, de la ora 15:00 până la ora 21:00, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00, iar duminica și lunea cu programare prealabilă.
„Fragilitatea primește dimensiuni politice”
„La Kunsthalle Bega, evidența vizuală se concentra pe conceptualism și se accepta disconfortul sculpturii. Se accepta contaminarea sculpturii de către instalație și căderea unor mituri - mitul soclului, mitul materialului... Sculptura era evaluată după criterii estetice - tactilitate, opticalitate,
sensibilitate activă…
La Galeria Sector 1, estetica este pop-barocă, între crossover și o seducție specială, folosind constructivismul și minimalismul. În termenii instalației, sculptura are un impact dramatic, imediat. Există o reinvestire în obiect, care nu mai este nici solid, nici monumental. Cotidianul, natura, viața planetei, fragilitatea și efemeritatea primesc dimensiuni politice. Fantezia devine un fascinant proces de eliberare.”
Liviana Dan, curator
Sensul Sculpturii. Artiștii
Apor - Nimbert Ambrus (n. 1997) a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte și Design Timișoara în 2020, în prezent fiind masterand al aceleiași facultăți. Este preocupat de relația dintre desen, spațiu și volum, materie și mișcare.
Dona Arnakis locuiește în Timișoara și lucrează în mediul digital, sculptural, al instalațiilor, dar, cel mai mult, desenează. Pe suprafețele mari folosește cărbunele, iar pe cele mici, linerul. O poate inspira orice, de la propria persoană, până la mobila din casă și mai departe. Din 2011 până în 2018 a studiat grafica și sculptura la Faculatea de Arte și Design din Timișoara. În 2018 a prezentat expoziția personala The Method Was Yesterday, curatoriată de Liviana Dan, la Fundația Calina, iar în 2019 a participat împreună cu un grup de 10 artiști din generația ei la deschiderea spațiului Kunsthalle Bega, cu expoziția Seeing Time. În același an a făcut parte din Pavilionul Supercontemporan Art Safari, curatoriat de Mihai Zgondoiu. O preocupă forma organică a lucrurilor și corpurilor.
Rudolf Bone (n. 1951) trăiește și lucrează în Oradea. În 1976 a absolvit Institutul de Arte Ioan Andreescu, Cluj. Din 1984, este membru al Atelierului 35 (tânăra secțiune a Uniunii Artiștilor Plastici din România). În 1993 și-a distrus cea mai mare parte a arhivei și a lucrărilor sale și s-a retras din mediul artistic. Se reîntoarce în artă în 2009. Expoziții personale: DICE/Zaruri, Galeria Plan B, Berlin (2010); Memory of Form/Memoria formei, Galeria Konstant, Oradea (2010); B,O,N,E. square², Galeria de arte vizuale, Oradea (2009). Selecție expoziții de grup: Ex-East, past and recent stories of the Romanian Avant-Garde/Ex-trecut, trecut și povestiri recente ale avantgardei românești, Espace Niemeyer, Paris (2019); DOUBLE HEADS MATCHES. A selection of contemporary artworks from four Romanian private collections (o selecție de lucrări de artă contemporane din patru colecții românești private), Galeria New Budapest, Budapesta (2018); Track Changes/Urmărește schimbările, curator Plan B la Mendes Wood DM, Sao Paolo (2016); Appearance and Essence/Aparență și esență, Prima ediție ArtEncounters, Timișoara (2015); Between the Lines/Printre rânduri, Galeria Plan B, Cluj (2014); Line and Erasure/Linie și ștersătură, cu Dan Perjovschi, Kunstverein Ludwigsburg (2012); Just Another Brick in the Wall/Doar o altă cărămidă în perete, Galeria Barbara Seiler, Zürich (2012); Allegory 1/Alegoria 1, Festivalul de Performance, Bistrița (1991); Human Body Expression/Expresia corpului uman, Atelier 35, Galeria Mercur, Oradea (1985).
Teodor Graur (n. 1953) trăiește și lucrează în București. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, în 1978. A început să activeze pe scena de artă contemporană la începutul anilor ’80, realizând lucrări de tip performance, fotografie, sculptură, pictură și instalație. În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe o serie de obiecte care constituie un muzeu nostalgic și ironic deopotrivă. Relația uneori nostalgică, alteori critică a artistului cu obiectele adunate și reciclate devine vizibilă în lucrările sale de ansamblu: „monumente ecologice”, „monumente funerare”, „monumente interioare”. Graur este co-fondator al grupului de artiști Euroartist București (activ în perioada 1994 - 1996). Dintre expozițiile sale recente, amintim: Mostră de artă contemporană europeană de Teodor Graur, Nicodim Gallery, Los Angeles (2018, solo); Notes on a Landscape, expoziție centrală în cadrul Art Safari, București (2017); Natura-Cultură/ Star & Grey (Made in Romania), Galeria Nicodim, București (2016, solo); M, Plan B Cluj-Napoca (Teodor Graur & Cristian Rusu) (2016); Nostalgia, tranzit.ro, București (2014, solo); Articole de interior…, Galeria Nicodim, București (2013, solo); Muzeul x 3: Totalitar, Modernist, Balcanian, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu (2012, solo); The Hero, the Heroine and the Author, Muzeul Ludwig, Budapesta (2012); Teodor Graur 2012, Club Electroputere Craiova (2012, solo); Unu și cu unu fac unu, Galeria Nicodim, București (2012); Balcanian XXI, Muzeul Țăranului Român, București (2011, solo); Romanian Context: From Pop-Art to Genuine Design, Galeria Anca Poterașu, București (2011); Remodern, Galeria Anticariat Curtea Veche, București (2010); When History Comes Knocking, Galeria Plan B, Berlin (2010); Made in East Europe (instalație), Galeria Fabs, Varșovia (2006, solo); T. G. – Lucrări din anii ’80 & ’90 din colecția autorului, Galeria HT003, București (2004, solo); Blood & Honey – Future’s In the Balkans, Sammlung Essl, Vienna (2003); In Search of Balkania, Neue Galerie, Graz (2002); Walk (fotografie), Galeria Nouă, București (2002); Transitionland, Muzeul Național de Artă al României, București (2000). Graur a participat la Bienalele Internaționale de Artă de la Veneția (1997), Istanbul (1995), São Paolo (1994) și, recent, la Bienala Art Ecounters (Timișoara, România). A colaborat cu revistele Arta și Artelier.
Olàh Gyàrfàs (n.1975) trăiește și lucrează la Tușnad nou. Absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara, 2001, Secția Design textil, este bursier la Facultatea de Arte aplicate din Budapesta din 1999. Între 2005 -2011 este designer, fondator al brandului Rozalb de Mura, iar din 2012, designer al brandului Patzaikin. În 2010 urmează rezidența la IASPIS+, în Stockholm, Suedia, cu grupul Rozalb de Mura, iar în 2012, rezidența la Art Bellwald, Bellwald Canton Wallis, Elveția. În 2020 expune „Szénaizmok szalaghegyen /Mușchi de fân pe munte de panglici“ la Kunsthalle Bega, Timișoara.
Roxana Ionescu este artistă stabilită în România. Este absolventă a Facultāții de Arte Plastice, Secția Sculptură, din cadrul Universității de Arte și Design Cluj-Napoca, unde și-a susținut și masteratul în Sculptură și Instalație în perioada 2002-2004 și unde, începând din 2018, studiază în calitate de doctorand. O selecţie de lucrări recente include: Sculpture for the Mind, serie de instalații performative video, expusă la Centru de Interes din Cluj Napoca (centruldeinteres.art), în 2018, respectiv, 2019 (în lucru, 2017 - prezent); Air Confort, expusă la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, Sibiu, instalație (2008); Insideout, instalație exspusă în Cluj-Napoca, Sala Transilvania, Galeria Fundației Tranzit, și în Sibiu, la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, seria de final a instalației fiind expusă la Casa Teutch (2002-2007). În perioada 2008-2010, artista a susținut discursuri publice și private despre relația dintre artă și spirit în Wisconson, SUA, MonetVille și Quebeck, Canada. În perioada 2009-2017, a studiat și predat în privat desen, compoziție și 3D în forme de artă contemporană.
Adi Matei (n. 1980) este artist stabilit în România, care lucrează obiect și instalație video. A absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca în 2004, cu o bursă la Școala Regională de Arte Frumoase din Nantes. În 2012, a câștigat Grantul Constantin Brâncuși, rezidență la Cité des Arts Paris, a realizat prima sa expoziție de artist - MOON SHUFFLE - la Galeria de Artă Contemporană din Sibiu și a participat la Programul Krinzinger Projecte, organizat în Ungaria. În 2013, Adi Matei expune alături de alți artiști români în cadrul Bienalei de la Veneția, la Galeria Nouă a Institutului Cultural Român.
Alex Mirutziu. Practica lui Alex Mirutziu interoghează mediul ontologic al „rămânerii”, explorând conflictul dintre dorință și acțiune strategică. Influențat de filosofie, literatură și design, chestionează politicile incontinenței și a iraționalului integrității corporale pentru o înțelegere mai acută a propriei noastre umanități.
Vlad Nancă (n. 1979) este absolvent al secției Foto-Video din cadrul Universității Naționale de Artă din București. Primele lucrări ale artistului conțin simboluri politice și culturale, acesta folosind adeseori jocuri de cuvinte pentru a evoca nostalgia, făcând referire la istoria recentă a României și a Europei de Est și provocând climatul social și politic al momentului. În prezent, Nancă este interesat de spațiu (spațiul din natură, spațiul ca arhitectură, spațiul public, spațiul cosmic), interes care se materializează în sculpturi, obiecte și instalații.
Mihai Olos (1940 - 2015) a fost unul dintre cei mai proeminenți artiști români din generația care s-a impus la sfârșitul anilor ’60, cunoscut pentru abordarea distinctivă a limbajului vizual folosit prin intermediul principiilor fundamentale care defineau țara sa natală, Maramureș, precum tradiția, natura, cultura populară. Interesat de diverse medii - pictură, sculptură, happening, land art și chiar literatură - a dezvoltat un sistem conceptual coerent format din structuri morfologice modulare care l-a condus către Orașul Universal, proiectul său utopic, Olospolis, care ar „traduce” structura obiectelor simbolice tradiționale în modele pentru o construcție urbană extinsă pentru viitor. Influențele constructivismului, abstracționismului și ale implicării sociale l-au plasat încă de la începutul carierei sale artistice printre cei mai experimentali artiști din România. Participarea sa la Documenta 6 (1977), organizată la Free International University, fondată de Joseph Beuys, a pus bazele unei îndelungate prietenii cu însuși fondatorul universității, un admirator al acțiunilor și sculpturilor sale.
Selecție expoziții: Folklore, Centrul Pompidou-Metz, Metz (2020); VĂZÂND ISTORIA – 1947-2007. COLECȚIA MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2019); Perspectives, BOZAR Centre for Contemporary Art, Bruxelles (2019); Mihai Olos, Centrul Pompidou – Atelier Brâncuși, Paris (2018); Efemeristul. O retrospectivă Mihai Olos, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2016); Olospolis, Plan B, Berlin (2016); Aparență și esență, ArtEncounters, ediția I, Timișoara (2015); Muzeul Național Brukenthal Sibiu, România (2010); Muzeul de Artă, Baia Mare, România (2009); Trienala Internațională de Sculptură mică, Murska Sobota, Slovenia (2001); Galeria de Artă, Baia Mare, România (2000); Künstlerhaus Schloß Wiepersdorf, Germania (1993); Tripodul de Aur, Schaubühne, Berlin (1993); Bienala de la Veneția, ediția 39, lucrare încadrată în instalația Capitalul spațiu 1970-1977 de Joseph Beuys (1980); Documenta 6, Kassel, în cadrul Free International University a lui Joseph Beuys (1977); Mihai Olos, Muzeul Maramureșului, Sighet, România (1976); Arta și Orașul, Galeria Nouă, București (1974); Trienala de la Milano (1968).
Andrei Pituț (n. 1991) trăiește şi lucrează în Timișoara. În anul 2020 a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte şi Design din Timișoara, în prezent fiind doctorand în cadrul aceleași facultăți. Andrei Pituț a participat în 2019 la expozițiile Seeing Time, Kunsthalle Bega, Timișoara şi Art Safari – young blood. Arta timpului tău, București. Îl preocupă relația dintre materialele abandonate şi mediul urban.
Bogdan Rața (n. 1984) este artist, lector universitar, co-fondator al Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. În 2017 a coordonat împreună cu Alina Cristescu proiectul educațional ARTISTHETEACHER. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; MNAC București; Nasui Collection & Gallery, București și la Fundația Calina, Timișoara. Bogdan Rața a participat în proiecte curatoriale la Paris, Moscova, Liverpool, Veneția, Dublin, New York, București, Sankt Petersburg, Porto, Kiev, Istanbul, Timișoara, Baia Mare.
Patricia Teodorescu (n. 1972) trăiește și lucrează în București. A studiat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Departamentul de Sculptură, profesor Napoleon Tiron, și este activă în noile media. Proiectele sale implică multimedia, video, instalații, performance, desen, sculptură, pictură și lucrul cu mediul înconjurător. Este o artistă conceptuală interesată de teme filosofice, ecologice și sociale. A expus la Muzeul Naţional de Artă Contemporană Bucureşti, România; la NGBK, Berlin, Germania; la Casino Luxemburg - Forum d’art contemporaine, Luxemburg; la Renaissance Society Chicago, SUA; la The Kitchen, NYC, SUA; la Tate Modern, London, UK; la Sammlung Essl și KulturKontakt, Austria, Vienna; la Centrul Contemporan de Artă Konkordia, Vršac, Serbia; la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu, România; ICR Viena, Austria, Varșovia, Polonia, Timișoara, Constanța și Bucuresti. În 1997, a primit bursa pentru sculptură acordată de Uniunea Artiştilor Plastici din România, în 2005, premiul I oferit de Centrul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, România, iar în 2012 este aleasă artista video pentru Video Edition/ 2012 de către KulturKontakt, Viena, Austria. În 2016, i se acordă Premiul UAP pentru Multimedia pe anul 2015 și Premiul special, la Arte în București. Este selector, manager și producător din 2008 la StudioARTE (artist run space) și co-fondator al proiectului Noaptea Devoratorilor de Videoart, în cadrul evenimentelor anuale NAG, co-autor al proiectului pedagogic Time Based Art din 2014, selector în proiecte curatoriale în cadrul Arte în București, evaluator artistic din 2016.
Ion Toderașcu (n. 1994) este sculptor, absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara. A participat la expoziția Seeing Time, curatoriată de Liviana Dan la Kunsthalle Bega și a expus în proiecte curatoriale la Chișinău, București, Pécs, Sibiu și Timișoara. Este interesat de relația dintre sculptură, alimente, obiecte și consumerism.
Napoleon Tiron. Cu o operă provocativă şi inovatoare, Tiron radicalizează şi extinde definiţia sculpturii, punând mereu accentul pe materialitate, desen, pe legătura dintre operă şi privitor, operă şi context. Învaţă cu Boris Caragea, de la care preia textura extravaganţei, şi devine el însuşi profesor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde pregăteşte câteva generaţii de artişti de la Aurel Vlad, la Patricia Teodorescu. Tiron mediază între un trecut extrem/logica sculpturii inseparabilă de logica monumentului, logica sculpturii ca reprezentare comemorativă, piedestalul ca parte importantă a structurii/ şi prezent/ disoluţia modernistă a noţiunii de sculptură ca personificare a formei plastice, logica monumentului distrusă gradual, accent pe instalaţie şi expunere. Au rămas ca reper câteva expoziţii intitulate strict Sculptura, Galeria Simeza, curator Anca Arghir, 1976; Sala Dalles, curator Dan Hăulică, 1986; Pavilionul României, Bienala de la Veneţia, comisar Dan Hăulică, 1988. În 2012, expune la Galeria Calina, curatoare Liviana Dan, și la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, curatoare Liviana Dan și Anca Mihuleț.
Casandra Vidrighin. Modul de abordare a lucrărilor Casandrei Vidrighin este un proces artistic la baza căruia stă și un material de cercetare, de observare și analiză, rezultatul fiind un gen de exprimare culturală autentică, cu accente radicale. Prin această poziție radicală, cu care artista se identifică, analizează spații, obiecte, imagini, dimensiuni emoționale, cu care stabilește o legătură și astfel intră într-o libertate de exprimare, care se află în strânsă legătură cu locul. Munca ei este legată de un provizorat prin modul în care a ales să facă vizibilă arta sa. Creativitatea vizavi de non-spațiile de exprimare devine pentru Casandra Vidrighin spontană și curajoasă, căutând oameni și locuri cu care să stabilească o legătură. În 2016, acceptă provocarea și împreună cu încă 6 artiști, care trăiesc și vor să expună la Sibiu (orașul natal în care trăiește), aderă la o formă de manifestare artistică sub numele de Grupul Nostru. S-a implicat în modul de funcționare și direcționare a platformei grupului; o platformă critică de artă contemporană, legată în primul rând de lipsa spațiilor de exprimare artistică din oraș și indiferența autorităților pentru susținerea unui astfel de loc. Această platformă devine inconfundabilă legal, civic, uman. Stilul de acțiune nu este unul seducător. Absolventă a Facultății de Artă Vizuală la Universitatea din Oradea, Casandra Vidrighin își desfășoară activitatea la Sibiu, implicându-se în câteva proiecte de educație artistică ca profesor, la Palatul Copiilor din Sibiu și la Fundația Logomedica. Ea dezvoltă un atelier de desen cu copii preșcolari, acordând o atenție deosebită expresivității desenului spontan.
Galeria Sector 1
În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor - creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.
Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni - Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban - alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată. Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria – ale cărei lucrări „par adevărate decrete estetice în care structura se decantează, creând în același timp referiri la mistic și ocult” și Carlos Caballero – având „o rigoare metafizică extremă, deși inefabilul formelor destramă contururile, care par să se scufunde în fundalul pictural astfel încât chiar perimetrul lor să se dovedească mobil”. Expoziția a fost curatoriată de Domenico De Chirico.
Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției
În Galeria Sector 1 este permisă prezența a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanțare. Purtarea măștii este obligatorie pentru personalul galeriei și pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceștia își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.
În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii și muzee, alături de curatorii și artiștii săi, se adaptează prezentului și va găsi soluții inovatoare pentru a continua să expună arta și în timpul pandemiei. Întrucât situația actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieții de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspirație. Să creem o „nouă normalitate”, în care arta să fie înțeleasă și folosită concret ca un spațiu esențial în această perioadă, iar galeriile să își recalibreze sensul pentru cât mai mulți dintre noi. Cultura vizuală și antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie afectată de „distanțarea socială”.
Expoziția: Sensul Sculpturii
Artiști: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin
Curator: Liviana Dan
Data vernisajului: 4 martie 2021, de la ora 15:00, până la ora 21:00
Perioada expoziției: 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminică și luni, cu programare prealabilă
Galeria Sector 1, str. Băiculești, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic
instagram.com/sector1gallery sector1gallery.com facebook.com/sector1gallery
Deschiderea expoziției va avea loc joi, 4 martie 2021, de la ora 15:00 până la ora 21:00, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00, iar duminica și lunea cu programare prealabilă.
„Fragilitatea primește dimensiuni politice”
„La Kunsthalle Bega, evidența vizuală se concentra pe conceptualism și se accepta disconfortul sculpturii. Se accepta contaminarea sculpturii de către instalație și căderea unor mituri - mitul soclului, mitul materialului... Sculptura era evaluată după criterii estetice - tactilitate, opticalitate,
sensibilitate activă…
La Galeria Sector 1, estetica este pop-barocă, între crossover și o seducție specială, folosind constructivismul și minimalismul. În termenii instalației, sculptura are un impact dramatic, imediat. Există o reinvestire în obiect, care nu mai este nici solid, nici monumental. Cotidianul, natura, viața planetei, fragilitatea și efemeritatea primesc dimensiuni politice. Fantezia devine un fascinant proces de eliberare.”
Liviana Dan, curator
Sensul Sculpturii. Artiștii
Apor - Nimbert Ambrus (n. 1997) a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte și Design Timișoara în 2020, în prezent fiind masterand al aceleiași facultăți. Este preocupat de relația dintre desen, spațiu și volum, materie și mișcare.
Dona Arnakis locuiește în Timișoara și lucrează în mediul digital, sculptural, al instalațiilor, dar, cel mai mult, desenează. Pe suprafețele mari folosește cărbunele, iar pe cele mici, linerul. O poate inspira orice, de la propria persoană, până la mobila din casă și mai departe. Din 2011 până în 2018 a studiat grafica și sculptura la Faculatea de Arte și Design din Timișoara. În 2018 a prezentat expoziția personala The Method Was Yesterday, curatoriată de Liviana Dan, la Fundația Calina, iar în 2019 a participat împreună cu un grup de 10 artiști din generația ei la deschiderea spațiului Kunsthalle Bega, cu expoziția Seeing Time. În același an a făcut parte din Pavilionul Supercontemporan Art Safari, curatoriat de Mihai Zgondoiu. O preocupă forma organică a lucrurilor și corpurilor.
Rudolf Bone (n. 1951) trăiește și lucrează în Oradea. În 1976 a absolvit Institutul de Arte Ioan Andreescu, Cluj. Din 1984, este membru al Atelierului 35 (tânăra secțiune a Uniunii Artiștilor Plastici din România). În 1993 și-a distrus cea mai mare parte a arhivei și a lucrărilor sale și s-a retras din mediul artistic. Se reîntoarce în artă în 2009. Expoziții personale: DICE/Zaruri, Galeria Plan B, Berlin (2010); Memory of Form/Memoria formei, Galeria Konstant, Oradea (2010); B,O,N,E. square², Galeria de arte vizuale, Oradea (2009). Selecție expoziții de grup: Ex-East, past and recent stories of the Romanian Avant-Garde/Ex-trecut, trecut și povestiri recente ale avantgardei românești, Espace Niemeyer, Paris (2019); DOUBLE HEADS MATCHES. A selection of contemporary artworks from four Romanian private collections (o selecție de lucrări de artă contemporane din patru colecții românești private), Galeria New Budapest, Budapesta (2018); Track Changes/Urmărește schimbările, curator Plan B la Mendes Wood DM, Sao Paolo (2016); Appearance and Essence/Aparență și esență, Prima ediție ArtEncounters, Timișoara (2015); Between the Lines/Printre rânduri, Galeria Plan B, Cluj (2014); Line and Erasure/Linie și ștersătură, cu Dan Perjovschi, Kunstverein Ludwigsburg (2012); Just Another Brick in the Wall/Doar o altă cărămidă în perete, Galeria Barbara Seiler, Zürich (2012); Allegory 1/Alegoria 1, Festivalul de Performance, Bistrița (1991); Human Body Expression/Expresia corpului uman, Atelier 35, Galeria Mercur, Oradea (1985).
Teodor Graur (n. 1953) trăiește și lucrează în București. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, în 1978. A început să activeze pe scena de artă contemporană la începutul anilor ’80, realizând lucrări de tip performance, fotografie, sculptură, pictură și instalație. În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe o serie de obiecte care constituie un muzeu nostalgic și ironic deopotrivă. Relația uneori nostalgică, alteori critică a artistului cu obiectele adunate și reciclate devine vizibilă în lucrările sale de ansamblu: „monumente ecologice”, „monumente funerare”, „monumente interioare”. Graur este co-fondator al grupului de artiști Euroartist București (activ în perioada 1994 - 1996). Dintre expozițiile sale recente, amintim: Mostră de artă contemporană europeană de Teodor Graur, Nicodim Gallery, Los Angeles (2018, solo); Notes on a Landscape, expoziție centrală în cadrul Art Safari, București (2017); Natura-Cultură/ Star & Grey (Made in Romania), Galeria Nicodim, București (2016, solo); M, Plan B Cluj-Napoca (Teodor Graur & Cristian Rusu) (2016); Nostalgia, tranzit.ro, București (2014, solo); Articole de interior…, Galeria Nicodim, București (2013, solo); Muzeul x 3: Totalitar, Modernist, Balcanian, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu (2012, solo); The Hero, the Heroine and the Author, Muzeul Ludwig, Budapesta (2012); Teodor Graur 2012, Club Electroputere Craiova (2012, solo); Unu și cu unu fac unu, Galeria Nicodim, București (2012); Balcanian XXI, Muzeul Țăranului Român, București (2011, solo); Romanian Context: From Pop-Art to Genuine Design, Galeria Anca Poterașu, București (2011); Remodern, Galeria Anticariat Curtea Veche, București (2010); When History Comes Knocking, Galeria Plan B, Berlin (2010); Made in East Europe (instalație), Galeria Fabs, Varșovia (2006, solo); T. G. – Lucrări din anii ’80 & ’90 din colecția autorului, Galeria HT003, București (2004, solo); Blood & Honey – Future’s In the Balkans, Sammlung Essl, Vienna (2003); In Search of Balkania, Neue Galerie, Graz (2002); Walk (fotografie), Galeria Nouă, București (2002); Transitionland, Muzeul Național de Artă al României, București (2000). Graur a participat la Bienalele Internaționale de Artă de la Veneția (1997), Istanbul (1995), São Paolo (1994) și, recent, la Bienala Art Ecounters (Timișoara, România). A colaborat cu revistele Arta și Artelier.
Olàh Gyàrfàs (n.1975) trăiește și lucrează la Tușnad nou. Absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara, 2001, Secția Design textil, este bursier la Facultatea de Arte aplicate din Budapesta din 1999. Între 2005 -2011 este designer, fondator al brandului Rozalb de Mura, iar din 2012, designer al brandului Patzaikin. În 2010 urmează rezidența la IASPIS+, în Stockholm, Suedia, cu grupul Rozalb de Mura, iar în 2012, rezidența la Art Bellwald, Bellwald Canton Wallis, Elveția. În 2020 expune „Szénaizmok szalaghegyen /Mușchi de fân pe munte de panglici“ la Kunsthalle Bega, Timișoara.
Roxana Ionescu este artistă stabilită în România. Este absolventă a Facultāții de Arte Plastice, Secția Sculptură, din cadrul Universității de Arte și Design Cluj-Napoca, unde și-a susținut și masteratul în Sculptură și Instalație în perioada 2002-2004 și unde, începând din 2018, studiază în calitate de doctorand. O selecţie de lucrări recente include: Sculpture for the Mind, serie de instalații performative video, expusă la Centru de Interes din Cluj Napoca (centruldeinteres.art), în 2018, respectiv, 2019 (în lucru, 2017 - prezent); Air Confort, expusă la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, Sibiu, instalație (2008); Insideout, instalație exspusă în Cluj-Napoca, Sala Transilvania, Galeria Fundației Tranzit, și în Sibiu, la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, seria de final a instalației fiind expusă la Casa Teutch (2002-2007). În perioada 2008-2010, artista a susținut discursuri publice și private despre relația dintre artă și spirit în Wisconson, SUA, MonetVille și Quebeck, Canada. În perioada 2009-2017, a studiat și predat în privat desen, compoziție și 3D în forme de artă contemporană.
Adi Matei (n. 1980) este artist stabilit în România, care lucrează obiect și instalație video. A absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca în 2004, cu o bursă la Școala Regională de Arte Frumoase din Nantes. În 2012, a câștigat Grantul Constantin Brâncuși, rezidență la Cité des Arts Paris, a realizat prima sa expoziție de artist - MOON SHUFFLE - la Galeria de Artă Contemporană din Sibiu și a participat la Programul Krinzinger Projecte, organizat în Ungaria. În 2013, Adi Matei expune alături de alți artiști români în cadrul Bienalei de la Veneția, la Galeria Nouă a Institutului Cultural Român.
Alex Mirutziu. Practica lui Alex Mirutziu interoghează mediul ontologic al „rămânerii”, explorând conflictul dintre dorință și acțiune strategică. Influențat de filosofie, literatură și design, chestionează politicile incontinenței și a iraționalului integrității corporale pentru o înțelegere mai acută a propriei noastre umanități.
Vlad Nancă (n. 1979) este absolvent al secției Foto-Video din cadrul Universității Naționale de Artă din București. Primele lucrări ale artistului conțin simboluri politice și culturale, acesta folosind adeseori jocuri de cuvinte pentru a evoca nostalgia, făcând referire la istoria recentă a României și a Europei de Est și provocând climatul social și politic al momentului. În prezent, Nancă este interesat de spațiu (spațiul din natură, spațiul ca arhitectură, spațiul public, spațiul cosmic), interes care se materializează în sculpturi, obiecte și instalații.
Mihai Olos (1940 - 2015) a fost unul dintre cei mai proeminenți artiști români din generația care s-a impus la sfârșitul anilor ’60, cunoscut pentru abordarea distinctivă a limbajului vizual folosit prin intermediul principiilor fundamentale care defineau țara sa natală, Maramureș, precum tradiția, natura, cultura populară. Interesat de diverse medii - pictură, sculptură, happening, land art și chiar literatură - a dezvoltat un sistem conceptual coerent format din structuri morfologice modulare care l-a condus către Orașul Universal, proiectul său utopic, Olospolis, care ar „traduce” structura obiectelor simbolice tradiționale în modele pentru o construcție urbană extinsă pentru viitor. Influențele constructivismului, abstracționismului și ale implicării sociale l-au plasat încă de la începutul carierei sale artistice printre cei mai experimentali artiști din România. Participarea sa la Documenta 6 (1977), organizată la Free International University, fondată de Joseph Beuys, a pus bazele unei îndelungate prietenii cu însuși fondatorul universității, un admirator al acțiunilor și sculpturilor sale.
Selecție expoziții: Folklore, Centrul Pompidou-Metz, Metz (2020); VĂZÂND ISTORIA – 1947-2007. COLECȚIA MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2019); Perspectives, BOZAR Centre for Contemporary Art, Bruxelles (2019); Mihai Olos, Centrul Pompidou – Atelier Brâncuși, Paris (2018); Efemeristul. O retrospectivă Mihai Olos, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2016); Olospolis, Plan B, Berlin (2016); Aparență și esență, ArtEncounters, ediția I, Timișoara (2015); Muzeul Național Brukenthal Sibiu, România (2010); Muzeul de Artă, Baia Mare, România (2009); Trienala Internațională de Sculptură mică, Murska Sobota, Slovenia (2001); Galeria de Artă, Baia Mare, România (2000); Künstlerhaus Schloß Wiepersdorf, Germania (1993); Tripodul de Aur, Schaubühne, Berlin (1993); Bienala de la Veneția, ediția 39, lucrare încadrată în instalația Capitalul spațiu 1970-1977 de Joseph Beuys (1980); Documenta 6, Kassel, în cadrul Free International University a lui Joseph Beuys (1977); Mihai Olos, Muzeul Maramureșului, Sighet, România (1976); Arta și Orașul, Galeria Nouă, București (1974); Trienala de la Milano (1968).
Andrei Pituț (n. 1991) trăiește şi lucrează în Timișoara. În anul 2020 a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte şi Design din Timișoara, în prezent fiind doctorand în cadrul aceleași facultăți. Andrei Pituț a participat în 2019 la expozițiile Seeing Time, Kunsthalle Bega, Timișoara şi Art Safari – young blood. Arta timpului tău, București. Îl preocupă relația dintre materialele abandonate şi mediul urban.
Bogdan Rața (n. 1984) este artist, lector universitar, co-fondator al Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion. În 2017 a coordonat împreună cu Alina Cristescu proiectul educațional ARTISTHETEACHER. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; MNAC București; Nasui Collection & Gallery, București și la Fundația Calina, Timișoara. Bogdan Rața a participat în proiecte curatoriale la Paris, Moscova, Liverpool, Veneția, Dublin, New York, București, Sankt Petersburg, Porto, Kiev, Istanbul, Timișoara, Baia Mare.
Patricia Teodorescu (n. 1972) trăiește și lucrează în București. A studiat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Departamentul de Sculptură, profesor Napoleon Tiron, și este activă în noile media. Proiectele sale implică multimedia, video, instalații, performance, desen, sculptură, pictură și lucrul cu mediul înconjurător. Este o artistă conceptuală interesată de teme filosofice, ecologice și sociale. A expus la Muzeul Naţional de Artă Contemporană Bucureşti, România; la NGBK, Berlin, Germania; la Casino Luxemburg - Forum d’art contemporaine, Luxemburg; la Renaissance Society Chicago, SUA; la The Kitchen, NYC, SUA; la Tate Modern, London, UK; la Sammlung Essl și KulturKontakt, Austria, Vienna; la Centrul Contemporan de Artă Konkordia, Vršac, Serbia; la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu, România; ICR Viena, Austria, Varșovia, Polonia, Timișoara, Constanța și Bucuresti. În 1997, a primit bursa pentru sculptură acordată de Uniunea Artiştilor Plastici din România, în 2005, premiul I oferit de Centrul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, România, iar în 2012 este aleasă artista video pentru Video Edition/ 2012 de către KulturKontakt, Viena, Austria. În 2016, i se acordă Premiul UAP pentru Multimedia pe anul 2015 și Premiul special, la Arte în București. Este selector, manager și producător din 2008 la StudioARTE (artist run space) și co-fondator al proiectului Noaptea Devoratorilor de Videoart, în cadrul evenimentelor anuale NAG, co-autor al proiectului pedagogic Time Based Art din 2014, selector în proiecte curatoriale în cadrul Arte în București, evaluator artistic din 2016.
Ion Toderașcu (n. 1994) este sculptor, absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara. A participat la expoziția Seeing Time, curatoriată de Liviana Dan la Kunsthalle Bega și a expus în proiecte curatoriale la Chișinău, București, Pécs, Sibiu și Timișoara. Este interesat de relația dintre sculptură, alimente, obiecte și consumerism.
Napoleon Tiron. Cu o operă provocativă şi inovatoare, Tiron radicalizează şi extinde definiţia sculpturii, punând mereu accentul pe materialitate, desen, pe legătura dintre operă şi privitor, operă şi context. Învaţă cu Boris Caragea, de la care preia textura extravaganţei, şi devine el însuşi profesor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde pregăteşte câteva generaţii de artişti de la Aurel Vlad, la Patricia Teodorescu. Tiron mediază între un trecut extrem/logica sculpturii inseparabilă de logica monumentului, logica sculpturii ca reprezentare comemorativă, piedestalul ca parte importantă a structurii/ şi prezent/ disoluţia modernistă a noţiunii de sculptură ca personificare a formei plastice, logica monumentului distrusă gradual, accent pe instalaţie şi expunere. Au rămas ca reper câteva expoziţii intitulate strict Sculptura, Galeria Simeza, curator Anca Arghir, 1976; Sala Dalles, curator Dan Hăulică, 1986; Pavilionul României, Bienala de la Veneţia, comisar Dan Hăulică, 1988. În 2012, expune la Galeria Calina, curatoare Liviana Dan, și la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, curatoare Liviana Dan și Anca Mihuleț.
Casandra Vidrighin. Modul de abordare a lucrărilor Casandrei Vidrighin este un proces artistic la baza căruia stă și un material de cercetare, de observare și analiză, rezultatul fiind un gen de exprimare culturală autentică, cu accente radicale. Prin această poziție radicală, cu care artista se identifică, analizează spații, obiecte, imagini, dimensiuni emoționale, cu care stabilește o legătură și astfel intră într-o libertate de exprimare, care se află în strânsă legătură cu locul. Munca ei este legată de un provizorat prin modul în care a ales să facă vizibilă arta sa. Creativitatea vizavi de non-spațiile de exprimare devine pentru Casandra Vidrighin spontană și curajoasă, căutând oameni și locuri cu care să stabilească o legătură. În 2016, acceptă provocarea și împreună cu încă 6 artiști, care trăiesc și vor să expună la Sibiu (orașul natal în care trăiește), aderă la o formă de manifestare artistică sub numele de Grupul Nostru. S-a implicat în modul de funcționare și direcționare a platformei grupului; o platformă critică de artă contemporană, legată în primul rând de lipsa spațiilor de exprimare artistică din oraș și indiferența autorităților pentru susținerea unui astfel de loc. Această platformă devine inconfundabilă legal, civic, uman. Stilul de acțiune nu este unul seducător. Absolventă a Facultății de Artă Vizuală la Universitatea din Oradea, Casandra Vidrighin își desfășoară activitatea la Sibiu, implicându-se în câteva proiecte de educație artistică ca profesor, la Palatul Copiilor din Sibiu și la Fundația Logomedica. Ea dezvoltă un atelier de desen cu copii preșcolari, acordând o atenție deosebită expresivității desenului spontan.
Galeria Sector 1
În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor - creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.
Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni - Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban - alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată. Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria – ale cărei lucrări „par adevărate decrete estetice în care structura se decantează, creând în același timp referiri la mistic și ocult” și Carlos Caballero – având „o rigoare metafizică extremă, deși inefabilul formelor destramă contururile, care par să se scufunde în fundalul pictural astfel încât chiar perimetrul lor să se dovedească mobil”. Expoziția a fost curatoriată de Domenico De Chirico.
Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției
În Galeria Sector 1 este permisă prezența a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanțare. Purtarea măștii este obligatorie pentru personalul galeriei și pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceștia își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.
În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii și muzee, alături de curatorii și artiștii săi, se adaptează prezentului și va găsi soluții inovatoare pentru a continua să expună arta și în timpul pandemiei. Întrucât situația actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieții de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspirație. Să creem o „nouă normalitate”, în care arta să fie înțeleasă și folosită concret ca un spațiu esențial în această perioadă, iar galeriile să își recalibreze sensul pentru cât mai mulți dintre noi. Cultura vizuală și antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie afectată de „distanțarea socială”.
Expoziția: Sensul Sculpturii
Artiști: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin
Curator: Liviana Dan
Data vernisajului: 4 martie 2021, de la ora 15:00, până la ora 21:00
Perioada expoziției: 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminică și luni, cu programare prealabilă
Galeria Sector 1, str. Băiculești, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic
