Sergiu este un tânăr artist absolvent al Universității Naționale de Arte București, departamentul Ceramică-Sticlă-Metal, secția Metal (2014-2017). În prezent urmează cursurile de masterat în cadrul aceluiași departament pentru a acumula experientă si abilitați necesare abordării unor teme complexe, abordate la un nivel superior ce vor avea impact asupra publicului consumator de frumos.
Acvaterus
„Acvaterus” este o reprezentare tridimensională din metal înfățișând o formă de viață sugerată, o creatură fictivă. Însă conceptul ce se află la bază constă în legătura dintre forma exterioară din tablă și un nucleu aflat în interior.
Concepția artistică rezultă din îmbinarea a două componente inspirate din lumea vegetală. Astfel, partea inferioară a acestei alcătuiri metalice va scoate în evidență predominant latura inspirată de imaginea unor radăcini, reperul care asigură sustinerea unei plante. În zona superioară se îmbină cu un element mai compact, mai ferm, asemănător unei ființe evoluate, care valorifică energia primară captată din sol. Simbolul acestei energii este redat vizual prin intermediul unei surse de lumină amplasate discret în interiorul lucrării, unde iluminarea se reflectă în zona ce constituie nucleul operei, similar unui numitor comun al tuturor ființelor vii. Totodată, lumina interioară va sugera tranzitivitatea principiului vital, energetic, de la nivelul vegetal la cel organic, armonia lumii vii, precum si posibilitatea existenței unui „suflet”.
Acvaterus
„Acvaterus” este o reprezentare tridimensională din metal înfățișând o formă de viață sugerată, o creatură fictivă. Însă conceptul ce se află la bază constă în legătura dintre forma exterioară din tablă și un nucleu aflat în interior.
Concepția artistică rezultă din îmbinarea a două componente inspirate din lumea vegetală. Astfel, partea inferioară a acestei alcătuiri metalice va scoate în evidență predominant latura inspirată de imaginea unor radăcini, reperul care asigură sustinerea unei plante. În zona superioară se îmbină cu un element mai compact, mai ferm, asemănător unei ființe evoluate, care valorifică energia primară captată din sol. Simbolul acestei energii este redat vizual prin intermediul unei surse de lumină amplasate discret în interiorul lucrării, unde iluminarea se reflectă în zona ce constituie nucleul operei, similar unui numitor comun al tuturor ființelor vii. Totodată, lumina interioară va sugera tranzitivitatea principiului vital, energetic, de la nivelul vegetal la cel organic, armonia lumii vii, precum si posibilitatea existenței unui „suflet”.
