Smaranda a ales să facă acest lucru prin arta vizuală și anume design și arte textile. Pentru ca această relatie să se stabilească, ea a creat posibilitatea ca personajele-costum să ia viată dacă cineva primește să le îmbrace. Așadar, a creat niste obiecte-personaje care sunt purtatoare ale experiențelor ei sufletești și materiale ale sursei al hau-lui, care vor putea trezi în oameni o stare obișnuită sau neobișnuită pe care îl va pune în situația să se întrebe și să primească răspunsuri, să se cunoască, să se conecteze și să interconecteze.
Ceea ce se găsește în orice formă de artă și anume sursa, va putea fi descoperită și în privitor. Atfel, se va crea legătura între sinele universal (sursa) - artist-obiect (parte din sursă) - și cel care intră în contact cu obiectul.
Fiecare obiect creat reprezintă încă o etapă a cunoașterii universale. Ceea ce a inspirat-o pe Smaranda pentru realizarea costumelor a fost tradiția tuturor popoarelor lumii, încercările acestora de a se manifesta și de a relaționa cu starea divină.
HAU SAU SPIRITUL OBIECTULUI
„Hau sau spitiul obiectului” este un proiect ce dorește restabilirea relațiilor interumane la nivel spiritual și emoțional. Prin acest proiect, artistul propune o întâlnire directă cu omul. Termenul de „Hau” reprezintă spiritul proprietății personale, motiv pentru care un lucru primit trebuie să fie în mod obligatoriu înapoiat, deoarece el este însuflețit cu spiritul persoanei care l-a dăruit sau l-a făurit. Populația maori crede în spiritul „hau”, al proprietății persoanle, așadar „haul” este spiritul obiectului.
Sufeltul este transpus în ceea ce persona creeaza: obiectul de artă și atfel prin această putere obiectul devine nemuritor, purtător de spirit, încărcat cu un dar ce vine mai departe de om, făcând astfel parte din sursă. Astfel, se crează un circuit: sursă (origine,divinitate) - artist- manifestare artistică (sursă), artistul fiind doar o punte prin care se descifrează și se descoperă o parte din lumea nevăzută.
Smaranda a creat niste obiecte-personaje care sunt purtătoare ale experiențelor ei sufletești și materiale, ale sursei al hau-lui, care vor putea trezi în oameni o stare obișnuită sau neobișnuită care îl va pune în situația să se întrebe și să primească răspunsuri, să se cunoască, să se conecteze și să interconecteze. Ceea ce se găsește în orice formă de artă și anume sursa, va putea fi descoperită și în privitor. Astfel, se va crea legătură între sinele universal (sursa) -artist - obiect (parte din sursă) - și cel care intră în contact cu obiectul.
Fiecare obiect trăiește sau rămâne în stare latentă în funcție de relația în care este pus. A ales 3 modalități de exprimare prin care se evidențiază stări diferite: fotografia, instalația și performanceul.
Lucrarile iau viată odată ce un om le îmbracă, iar astfel se creează o comunicare directă între om și artă. Prin fotografie, a căutat să surprindă reacția persoanei atunci când interacționează cu lucrările ei. Prin prezentarea obiectelor pe suport metalic, acestea devin rigide rămânând în stare latentă.
Ceea ce se găsește în orice formă de artă și anume sursa, va putea fi descoperită și în privitor. Atfel, se va crea legătura între sinele universal (sursa) - artist-obiect (parte din sursă) - și cel care intră în contact cu obiectul.
Fiecare obiect creat reprezintă încă o etapă a cunoașterii universale. Ceea ce a inspirat-o pe Smaranda pentru realizarea costumelor a fost tradiția tuturor popoarelor lumii, încercările acestora de a se manifesta și de a relaționa cu starea divină.
HAU SAU SPIRITUL OBIECTULUI
„Hau sau spitiul obiectului” este un proiect ce dorește restabilirea relațiilor interumane la nivel spiritual și emoțional. Prin acest proiect, artistul propune o întâlnire directă cu omul. Termenul de „Hau” reprezintă spiritul proprietății personale, motiv pentru care un lucru primit trebuie să fie în mod obligatoriu înapoiat, deoarece el este însuflețit cu spiritul persoanei care l-a dăruit sau l-a făurit. Populația maori crede în spiritul „hau”, al proprietății persoanle, așadar „haul” este spiritul obiectului.
Sufeltul este transpus în ceea ce persona creeaza: obiectul de artă și atfel prin această putere obiectul devine nemuritor, purtător de spirit, încărcat cu un dar ce vine mai departe de om, făcând astfel parte din sursă. Astfel, se crează un circuit: sursă (origine,divinitate) - artist- manifestare artistică (sursă), artistul fiind doar o punte prin care se descifrează și se descoperă o parte din lumea nevăzută.
Smaranda a creat niste obiecte-personaje care sunt purtătoare ale experiențelor ei sufletești și materiale, ale sursei al hau-lui, care vor putea trezi în oameni o stare obișnuită sau neobișnuită care îl va pune în situația să se întrebe și să primească răspunsuri, să se cunoască, să se conecteze și să interconecteze. Ceea ce se găsește în orice formă de artă și anume sursa, va putea fi descoperită și în privitor. Astfel, se va crea legătură între sinele universal (sursa) -artist - obiect (parte din sursă) - și cel care intră în contact cu obiectul.
Fiecare obiect trăiește sau rămâne în stare latentă în funcție de relația în care este pus. A ales 3 modalități de exprimare prin care se evidențiază stări diferite: fotografia, instalația și performanceul.
Lucrarile iau viată odată ce un om le îmbracă, iar astfel se creează o comunicare directă între om și artă. Prin fotografie, a căutat să surprindă reacția persoanei atunci când interacționează cu lucrările ei. Prin prezentarea obiectelor pe suport metalic, acestea devin rigide rămânând în stare latentă.
