În numărul patru al revistei (asta se întâmpla acum ceva timp!) am încercat să facem un tur, atât în Bucureşti, cât şi în locaţii mai alintate de natură şi să vizităm câteva dintre clădirile nefolosite sau reinventate, fie că vorbim de ruine istorice, clădiri industriale sau clădiri de patrimoniu, care constituie o rezervă extraordinară de spaţii alternative pentru evenimente reușite. Am strâns atunci o colecție de povești, poze și idei care merită îmăpărtășită și îmbogățită.
Uzina cu puncte puncte
Ne-am oprit inevitabil în Bucureşti, la Make a Point, la parterul fostei fabrici de textile Postăvăria Română.Undeva în Pantelimon, în fosta secţie de repasat, acolo unde, sub lumina slabă, ţesătoarele corectau odată erorile din stofele finisate, se află acum un spaţiu care găzduieşte o bibliotecă, o sală de proiecţie şi un spaţiu expoziţional permanent. Make a Point este un proiect care îşi propune să aducă cultura mai apoape de oameni, în cartier, dar şi un exemplu frumos de reconversie a unui spaţiu industrial. 130 mp dedicaţi expunerii de lucrări și mesaje ale creatorilor contemporani, Make a Point găzduieşte expoziții, spectacole, proiecții de film si workshopuri. Memoria acestui spaţiu este vizibilă peste tot. Biblioteca este prietenoasă, dar îţi povesteşte despre cotidianul din fabricile comuniste.
La Castel în poartă oare cine bate?
Pe Valea Prahovei, pe-un picior de plai şi o gură de rai care nu credeam să ne mai surprindă pozitiv, am descoperit Castelul Cantacuzino, relativ recent renovat şi redeschis publicului din vara lui 2010. Spaţiul este ideal pentru organizarea unor evenimente cu frac, dar nu numai - este atât de mare şi de ofertant că pare să se preteze la orice tip de happening: sedinţe foto, expoziţii, concerte, petreceri private, conferinţe sau...baluri. Asta pentru cei care încă mai apreciază balurile. Clădirea principală are nu mai puţin de 3.148 mp, iar ”curtea” castelului are o suprafaţă de...6 ha.
Şi merele de aur...
Casa Apafi Manor supraveghează semeaţă asupra satului Mălâncrav şi asupra merelor deja celebre, din povestea cu sucul care poartă numele de familie al satului. Conacul a fost contruit în secolul XV de către familia prinţului Apafi, refăcut în secolul XIX, iar până când s-au încheiat lucrările de restaurare, în 2007, era o ruină ce ascundea timid faţa unui castel în miniatură şi experienţele traumatizante ale unui cămin cultural comunist.
Prezenţa unui astfel de conac într-un sat săsesc este atipică. În plus, ciudat este şi faptul că s-au găsit la Budapesta detalii exacte ale evoluţiei sale, fiind extrem de bine documentat. Proiectul de restaurare a fost iniţiativa fundaţiei Mihai Eminescu, patronată de Prinţul Charles şi a început în 2003, sub supravegherea arhitectului Jan Huelseman şi a meşterilor din învecinătate: Ernst Linzing şi Fritz Klutsch. Ei au reuşit să redea casei aspectul său din secolul XIX, folosind, pe cât posibil, materiale şi procedee specifice acelei perioade. Conacul are 5 camere: patru duble şi una single, o bibliotecă senzaţională şi o bucătărie cu aer nobil.
Productivitatea ideilor
Mix între o galerie neconvenţională şi un spaţiu pentru evenimente, Atelierul de Producţie ocupă aproximativ 2000 metri pătraţi din fostul atelier de filatură al fabricii Industria Bumbacului din Bucureşti.
Fabrica de Pensule
Fabrica de la Cluj nu mai produce de mult pensule, ci artă contemporană - din 2009, atunci când aici s-a deschis un centru cultural independent. Peste 2500 mp de ateliere de artişti, galerii şi organizaţii culturale active în domeniile artei vizuale, dansului contemporan şi teatrului, asta o să găseşti la fosta fabrică din Str. Henri Barbusse din Cluj. Proiectul a fost inițiat în 2009 de un grup de artişti, curatori, producători şi manageri culturali din Cluj care şi-au dorit să creeze un impact real asupra comunităţii
Versailles de Transilvania
Castelul de la Bonţida, Cluj, un ansamblu arhitectural construit de către Familia Banffy în sec XV, este cel mai mare castel din Transilvania şi probabil unul dintre cele mai cunoscute din această zonă. Construit iniţial în stil renascentist, lucrările ulterioare, din secolul XVIII şi XIX, au fost realizate în stil baroc şi romantic, castelul fiind extrem de impresionant din punct de vedere arhitectural. Din păcate, în perioada comunistă a fost instalată aici Cooperativa Agricolă de Producţie Bonţida, iar apoi, naţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri au dus la degradarea gravă a acestuia. După anul 1999 au început însă lucrările de restaurare. Acum, spaţiul este folosit în mod frecvent de către doritori pentru diferite evenimente, de la cele culturale până la cele private sau corporate – cum ar fi nunţi, simpozioane, expoziţii, sau tabere. Aici are loc de doi ani și Electric Castle, care a devenit unuil dintre cele mai importante festivaluri din România,
Ca Sarea’n Bucate
Salina de la Turda a “suferit” nenumărate cosmetizări şi renovări, care au ţinut-o departe de privirile turiştilor pentru vre-o doi ani, până la începutul anului 2010. Acum însă, este mândria localităţii Turda. Şi pe bună dreptate. Lacul din mina Terezia este un element fascinant în sine, iar acum s-a transformat într-un spaţiu inedit de agrement şi de relaxare.
