Construcția are ca element folosit scaunul, un obiect foarte comun și bine cunoscut, un pretext pentru compunerea unei imagini, folosindu-i dinamica vertical-orizontală. Elementul este simplificat transformându-se astfel în semn plastic.
Pentru a motiva decizia alegerii acestei teme mă voi lega de faptul că scaunul susține un dialog atunci când este vorba de interacțiuni sociale, putând asocia astfel și ideea de construcție-deconstrucție cu fluiditatea și transformabilitatea unei discuții.
Pentru a motiva decizia alegerii acestei teme mă voi lega de faptul că scaunul susține un dialog atunci când este vorba de interacțiuni sociale, putând asocia astfel și ideea de construcție-deconstrucție cu fluiditatea și transformabilitatea unei discuții.
Desenul mental se transpune în obiect tridimensional cu ușurință cu ajutorul acestei stări de transformare continuă, iar obiectul se poate schimba în orice manieră e posibil, atât timp cât acesta ramâne supus aceluiași sistem de tip construcție-deconstrucție. Aleatorul și dezordinea, împreună cu rigoarea și organizarea, se contopesc în acest sistem din care nevoia de ordine si structuralizare, dar și cea a dezlănțuirii, devine normă, dorință, iar în final se materializează.
Portofoliu: www.ionutstefan.ro