Zonă pădure bungalow-uri stuf
Zonă pădure experimentală locuințe în copaci
Zonă loisir și agrement centru de cercetare
Imagine de ansamblu - resort cercetare și inovație
Zonă debarcader - locuințe lacustre
Tamara Roseti este o tânără energică și creativă mereu în căutare de noi provocări. Pasionată de inovație și frumos, Tamara dorește o continuă dezvoltare în domeniul arhitecturii, urbansimului și a amenajărilor peisagistice.
REACTIVAREA PĂDURILOR PIERDUTE DIN PODIȘUL DOBROGEI
Proiectul in discuție se elaborează în scopul definirii și accentuării necesității resurselor peisajului natural raportate la un teritoriu, din punct de vedere social, economic, cultural și de mediu pentru inchegarea unui sistem coerent, ca bază al unei dezvoltări sustenabile echilibrate. Conștientizarea si asumarea peisajului ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă reprezintă acțiunile principale urmărite în conturarea lucrării prezente.
.jpg)
Optimizarea sustenabilă a consumului de peisaj natural de patrimoniu ca acțiune de combatere a efectului de insula la scară micro și a încălzirii globale la scara macro este un alt aspect esențial pe care lucrarea scrisă dorește sa îl definească, astfel este subliniată importanța arealului forestier în raport cu cauzele și efectele impactului schimbărilor climatice, problemă la nivel global a secolului XXI cu repercusiuni la nivel social, economic, cultural și de mediu.
Inovația acestei lucrări constă în conturarea unor identități proprii ale unor areale forestiere, reliefând o noua definiție pentru paduri.Astfel padurea nu mai este privită ca o sumedenie de arbori într-un teritoriu, pădurea capătă o definiție culturală ce inglobează diferite trăsături,peisaje,activităti și stări ce răspund unei game variate de necesități ale individului – consumator de spațiu, totodată accentuează relația om-natură prin instigarea omului la conștientizarea și asumarea peisajului natural .
REACTIVAREA PĂDURILOR PIERDUTE DIN PODIȘUL DOBROGEI
Pădurile deservesc funcţii sociale, economice şi ecologice multiple şi interdependente, adesea simultane şi pe acelaşi teritoriu. Salvgardarea acestei multifuncţionalităţi necesită o abordare echilibrată a gestionării, pe baza unor informaţii adecvate din domeniul forestier.
Proiectul in discuție se elaborează în scopul definirii și accentuării necesității resurselor peisajului natural raportate la un teritoriu, din punct de vedere social, economic, cultural și de mediu pentru inchegarea unui sistem coerent, ca bază al unei dezvoltări sustenabile echilibrate. Conștientizarea si asumarea peisajului ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă reprezintă acțiunile principale urmărite în conturarea lucrării prezente.
Optimizarea sustenabilă a consumului de peisaj natural de patrimoniu ca acțiune de combatere a efectului de insula la scară micro și a încălzirii globale la scara macro este un alt aspect esențial pe care lucrarea scrisă dorește sa îl definească, astfel este subliniată importanța arealului forestier în raport cu cauzele și efectele impactului schimbărilor climatice, problemă la nivel global a secolului XXI cu repercusiuni la nivel social, economic, cultural și de mediu.
Inovația acestei lucrări constă în conturarea unor identități proprii ale unor areale forestiere, reliefând o noua definiție pentru paduri.Astfel padurea nu mai este privită ca o sumedenie de arbori într-un teritoriu, pădurea capătă o definiție culturală ce inglobează diferite trăsături,peisaje,activităti și stări ce răspund unei game variate de necesități ale individului – consumator de spațiu, totodată accentuează relația om-natură prin instigarea omului la conștientizarea și asumarea peisajului natural .
