Înscrierile în competiția Urbaniada sunt deschise până la 14 decembrie.
Miza competiției organizate de The Institute pentru ING Bank România este identificarea problemelor specifice spațiului urban românesc și soluționarea punctuală a acestora, prin proiecte concrete și prin încurajarea dialogului între profesioniști și instituții publice, precum și a parteneriatului între organizații neguvernamentale, arhitecți și urbaniști.
Miza competiției organizate de The Institute pentru ING Bank România este identificarea problemelor specifice spațiului urban românesc și soluționarea punctuală a acestora, prin proiecte concrete și prin încurajarea dialogului între profesioniști și instituții publice, precum și a parteneriatului între organizații neguvernamentale, arhitecți și urbaniști.
Interviu cu Adrian Soare, membru al juriului Urbaniada, Arhitect, partener fondator SYAA
Ce principii de bază ar trebui să respecte orice proiect sau inițiativă care își propune să contribuie la dezvoltarea urbană?
Ce principii de bază ar trebui să respecte orice proiect sau inițiativă care își propune să contribuie la dezvoltarea urbană?
Respect față de oameni, comunități, mediu, resurse, tradiții locale.
Creativitate.
Toleranță.
Care sunt, din punctul tău de vedere, principalele trei provocări sau probleme punctuale cu care multe dintre orașele din România se confruntă momentan?
Regândirea rețelelor de transport: pietonal, velo, auto, public, precum și a relațiilor și intersecțiilor dintre acestea. Creșterea calității spațiilor și a amenajărilor publice. Clarificarea și coordonarea sistemului de legi și normative.
Ce proiecte speri să jurizezi în cadrul competiției Urbaniada?
Proiecte vizionare, dar fezabile, punctuale, dar relevante la nivelul orașului, creative și pragmatice.
Din punctul tău de vedere, este important ca potențialii beneficiari ai unui proiect să fie implicați în procesul de schițare, dar (poate) și de implementare a unui proiect? Și de ce?
Da. Doar implicând comunitătile le poți întelege nevoile și poți propune soluții sustenabile, pe care aceste comunități să le accepte și să le valorizeze.
Dă-mi trei exemple de bune practici de proiecte care au reușit să crească calitatea vieții unei comunități în spațiul urban.
Bucharest Christmas Market - Piața Universității București,
Amanajări stradale în Cluj – Piața Unirii, Memorialul Eroilor și în București – zona Ateneu, Magheru, Victoriei.
Un exemplu de spațiu public din România care reușește să încurajeze socializarea, incluziunea socială și care demonstrează că a reda orașul locuitorilor este o strategie câștigătoare.
Orice trotuar pe care nu se mai parchează mașini.
De exemplu, îmi plac amenajările de pe Calea Victoriei și lărgirea trotuarelor, mai puțin modul în care au fost realizate pistele pentru bicicliști.
Nominalizează trei spații comune sau publice care sunt interesante din perspectiva potențialului pe care îl au pentru oraș și care ar trebui (sau au fost deja) redate utilității comune.
București, din categoria ar trebui, desigur: Casa Poporului, Dealul Mitropoliei, Delta Văcărești, Uzinele Malaxa (Republica), Halele Obor (cele vechi, arhitect Horia Creangă), Lacul Morii.
Ce speri să vezi în orașele din România în următorii cinci ani, în termeni de investiții și infrastructură, dar și în legătură cu comportamente sau mentalități, comunități și interacțiuni?
Spațiul public este oglinda materială a relațiilor și mentalităților din interiorul unei comunități. Spațiul public românesc începe să se coaguleze, să evolueze și să se definească împreună cu societatea și comunitățile sale. Aștept să văd în următorii 5 ani în spațiul public mai multă civilizație, toleranță si respect.
