The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Zoom in #4 Piaţa Amzei

Article / 01 Apr 2019 / The Institute
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiPiaţa Amzei
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiPiaţa Amzei
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiPiaţa Amzei
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiAşezământul I.C.Brătianu
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiAşezământul I.C.Brătianu
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiBiblioteca Sadoveanu
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiFrench Revolution
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiLibrăria franceză Kyralina
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiRevista ARTA - UAP
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiTeatrul Ion Creangă
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiTeatrul Ion Creangă
  • Zoom in #4 Piaţa AmzeiTeatrul Ion Creangă
1/12
Pentru mulți dintre noi, Piața Amzei înseamnă amintiri cu precupeți și flori și piese de teatru pentru copii la teatrul Ion Creangă. Din fericire, deși piața așa cum o știam a dispărut în anii 2000, precupeții au migrat, și teatrul a intrat în renovare, ca toate lucrurile bune, spiritul comercial și piesele de teatru pentru copii au rămas în zonă, chiar dacă și-au schimbat adresele.

Piața, nucleu al zonei, a intrat în 2007 într-o reconstrucție care a durat atât de mult, încât zona Amzei, ca loc de întâlnire, s-a evaporat. Au rămas câteva puncte de interes, dar mai degrabă sateliți ai zonei și mai mult închise către interior, fiecare cu proprii prieteni, propria comunitate, propriul public.

În 2016 însă, Romanian Design Week a reușit să reactiveze, temporar, și nucleul: expoziția centrală și o serie de alte evenimente din programul festivalului au avut loc timp de două săptămâni în clădirea nou construită pentru a adăposti Piața. Festivalul a apropiat comunitatea de creativi și artiști de tema mai largă a Pieței Amzei și a adus și alte evenimente și expoziții în incinta Pieței, în programul proiectului Amzei Market Makers, derulat de The Institute.

Activitățile au contribuit la reinventarea și promovarea spațiului Pieței Amzei și la reintroducerea temporară a acestuia în circuitul urban și în atenția publicului larg. Proiectul a fost totodată și un experiment de prototipare a viitorului pieței prin testarea unei palete variate de funcțiuni, de la cele agro-alimentare la expoziții, conferințe și concerte.

În cadrul Romanian Design Wek, Urboteca (urboteca.ro) a încercat și un exercițiu de consultare publică asupra viitorului pieței, utilizând ca bază de pornire a dialogului o serie de exemple de astfel de spații din mai multe orașe europene. Rezultatele consultării au pus în lumină importanța valorificării caracterului dual al spațiului, acela de comerț de proximitate pentru locuitorii zonei și de loisir pentru vizitatorii zonei centrale, unde este situată piața.

După trei ani, au apărut multe spații comerciale și localuri unde te poți opri doar pentru un sendviș, o cafea sau pentru o prăjitură, dar și restaurante, însă Piața în sine a rămas un spațiu abandonat, acum înconjurat de câteva chioșcuri ce adăpostesc un târg permanent cu produse tradiționale. Până la revenirea în sediul propriu din str. Piața Amzei nr. 13, aflat încă în renovare, Teatrul Ion Creangă funcționează în Sala Mică din str. Biserica Amzei nr. 21-23. La aceiași adresă se află și sediul secundar al Institutului Cultural Român.

Piața Amzei
Halele din Piaţa Amzei au fost construite în anul 1872 de către arhitectul Alexis Godillot. În anii ’30, în contextul modernizării Bucureștiului, o parte din halele agro-alimentare ale orașului au fost mutate la periferie, fiind considerate spații insalubre. Astfel, s-a decis și demolarea halelor din Piaţa Amzei, în locul acestora urmând să fie construită o clădire modernă cuprinzând un cinematograf, o bibliotecă publică și judecătoriile de sector. Ulterior, cinematograful a fost înlocuit cu o sală de teatru, iar clădirea a găzduit până la urmă majoritatea funcţiunilor primăriei de sector. În afară de construcţia nouă, restul amplasamentului a continuat să funcţioneze ca Piaţa Agroalimentară Amzei până în 2007, când Primăria Sectorului 1 a demarat lucrările de modernizare prin care piața urma să devină una dintre cele mai moderne din București. Construcţia a durat doi ani, iar alegerea soluției de arhitectură s-a facut printr-un concurs de proiecte organizat de Primăria Sectorului 1 în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din Romania.
Din lipsă de personal și resurse financiare, Piaţa Amzei a fost concesionată încă de la inaugurare pe o perioadă de 35 de ani, însă după numai 6 luni de la atribuirea contractului, Administraţia Pieţelor Sector 1 l-a reziliat unilateral. De atunci și pană în prezent, cei 7.000 de metri pătraţi, cele 40 de locuri de parcare și locaţia centrală nu au reușit să îi readucă pieţei efervescenţa de alta dată. Chiriile mari și situația incertă a administraţiei nu au încurajat nici comercianţii, nici cumpărătorii, spaţiul devenind din ce in ce mai gol.

Așezământul I.C. Brătianu
Zona Amzei nu este doar una comercială. Pe fiecare stradă din apropierea pieței găsești fragmente de neprețuit din patrimoniul arhitectural al Bucureștiului, care de cele mai multe ori găzduiesc și organizații profesionale din sfera industriilor culturale și creative.
Pe strada Biserica Amzei, complexul de clădiri în stil neoromânesc, care a aparținut familiei Brătianu și care are în centrul său Așezământul Brătianu, nu este în totalitate abandonat.
Chiar vizavi de Biserica Amzei, se află biblioteca Uniunii Artiștilor Plastici și sediul revistei Arta, precum și atelierele unor artiști, printre care și cel al lui Roman Tolici.

Casa Mița Biciclista
Alături, este semnalizată casa care a aparținut Mariei Mihăescu, cunoscută drept Mița Biciclista. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele. Clădirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau.

Librăria franceză Kyralina
Peste drum, pe strada Biserica Amzei nr.10, în vecinătatea Ambasadei Franței, este librăria franceză Kyralina. Inițial deschisă în 2012 pe strada George Enescu, Kyralina s-a mutat în spațiul cel nou în 2015. A fost fondată de Sidonie Mézaize și Bruno Ménat, câștigători ai Bursei „Libraire” a Fundației Lagardère și este o librărie franceză generalistă unde se găsesc autori clasici, dar și ultimele titluri premiate, autori contemporani mai puțin cunoscuți, noutăți din științele umane, artă, Bandă Desenată franco-belgiană și romane grafice. Copiii au un spațiu dedicat, cu o bogată selecție de cărți, jocuri sau obiecte decorative originale. Librăria organizează în mod regulat întâlniri cu autorii, prezentări de carte și ateliere creative pentru cei mici.

O plimbare pe celelalte străzi ce delimitează perimetrul Amzei, duc călătorul la Biblioteca Mihail Sadoveanu din str. Tache Ionescu nr. 4, la sediul UNITER din str. George Enescu nr. 2-4 sau la cel IAA de pe Calea Victoriei 126, adresă unde se află și Teatrul Act, precum și în localuri sau magazine mai vechi sau foarte noi, toate cu o doză de creativitate fie în meniu, fie în rândurile publicului ce le-a frecventat dintotdeauna: Green Hours și fosta librărie din fundul curții, Terminus, Hippie Hippie Shake, M60, dar și km 0 al eclerelor, French Revolution.