Uniunea Teatrală din România a fost creată în 19 februarie 1990 prin libera asociere a oamenilor de teatru și la scurt timp au fost inițiate primele proiecte cu spațiul britanic, precum turneul Royal National Theatre la Bucureşti (1991, 1992), proiectul „Seeding a network” și programul „Noroc”. Astfel s-au deschis porțile turneelor internaţionale pentru teatrele românești.
În anul 1992 a apărut Editura UNITEXT care s-a axat pe producţia de carte de şi despre teatru care să stimuleze interesul pentru cultura teatrală eliberată de cenzură. Acest moment a marcat și nașterea propriilor programe care se identifică, practic, cu numele UNITER, precum: Gala Premiilor UNITER, Festivalul Național de Teatru, Gala Tânărului Actor HOP, Casa Artistului, lor alăturându-li-se și multe altele.
1. Uniunea Teatrală din România funcționează de aproape 30 de ani pe scena teatrului național, dar și internațional. Care au fost principalele proiecte desfășurate de UNITER în acest timp?
Da, sunt aproape 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii. Se simţea nevoia creării unei asociaţii profesionale apolitice, neguvernamentale şi nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor din domeniul teatrului.
UNITER este spaţiul în care toate aceste demersuri care să deschidă teatrul românesc au devenit posibile. Astfel s-a născut Gala Premiilor UNITER, inițiată de domnul Ion Caramitru, președintele UNITER, prima ediţie având loc chiar în sediul nostru, în 1992, într-un cadru mai restrâns. Apoi Festivalul Naţional de Teatru, eveniment reluat în România în anul 1990, care era inițial organizat de Ministerul Culturii, UNITER fiind, în primii zece ani, partener al Festivalului. Tot în aceşti ani a început Gala Tânărului Actor HOP, reactivând evenimentele dedicate tinerilor artişti, fie de gen festival, fie ateliere de formare. UNITER a susținut întotdeauna proiectele destinate tinerelor generații de artiști, Gala Tânărului Actor fiind proiectul cel mai longeviv. Acesteia i s-au adăugat proiectul „Primul pas”, proiectul „Teatrul Hai-Hui” şi, mai ales, şcolile de vară şi atelierele de formare susţinute de marii creatori: Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Ion Caramitru, Cătălina Buzoianu.
2. Dintre spectacolele organizate în regie proprie, care credeți că a avut cea mai mare recunoaștere?
GALA PREMIILOR UNITER este cel mai cunoscut spectacol al UNITER și face parte din programul cu același nume care se derulează pe parcursul unui an. Am ajuns la cea de-a 27-a ediție și ne bucurăm de această notorietate şi pentru că, încă de la primele ediţii, spectacolul a fost transmis în direct de către principalul canal al televiziunii publice, ulterior și online pe internet.
Merită să fie menţionate aici următoarele spectacole, tot parte a unor proiecte mai ample, spectacole care au fost deschizătoare de drumuri, precum:
TRUPA PE BUTOAIE, un proiect al anilor 1995 – 1997, realizat de directorul de scenă Victor Ioan Frunză. Unul dintre cele mai inedite şi vizibile proiecte şi spectacole ale Uniunii din perioada respectivă, prezent aproape peste tot în ţară, fie la festivaluri, fie în microstagiuni, fie în reprezentaţii punctuale.
TRAGEDIA LUI CARMEN
În contextul anului 2007, când Sibiul avea statutul de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg, am creat un spectacol de anvergură, TRAGEDIA LUI CARMEN după Bizet în adaptarea lui Peter Brook şi Marius Constant. Proiectul s-a concretizat în producţia spectacolului de operă „Tragedia lui Carmen” de Bizet, în regia lui Ion Caramitru şi scenografia Mariei Miu, cu participarea unor tineri artişti lirici şi ai Orchestrei Metropolitane de Cameră Bucureşti, conduse de dirijorul Tiberiu Soare.
HAI IU IU NU HI YOU YOU
Spectacolul s-a născut la Gala Tânărului Actor – HOP de la Costinești, ediția 2013 și este rezultatul unui atelier de creație intitulat „Maria Tănase – 1913-2013”, coordonat de muzicianul Vlaicu Golcea și desfășurat pe parcursul a patru zile.
WEST SIDE STORY
Având ca subtitlu „Manifestul unei generaţii”, spectacolul a fost prima producţie a Festivalului Naţional de Teatru (2014), care a deschis seria producţiilor ulterioare. A pornit de la ideea Marinei Constantinescu, directorul FNT. Un spectacol care arată forţa generaţiei tinere de actori, artişti bine pregătiţi şi instruiţi care puteau să facă faţă provocării de a face un muzical.
3. Câți membri are UNITER-ul în prezent și cum pot adera la această uniune noi membri?
Azi suntem fix 1819 de membri! Suntem uniunea artiștilor români profesioniști de teatru. Asta înseamnă că pot fi membri UNITER: actorii; regizorii artistici; scenografii; artiştii din teatrele muzicale, artiştii păpuşari şi marionetişti, artiştii de circ; criticii teatrali; istoricii de teatru; secretarii literari, teatrologii, precum și alţi creatori din domeniul artei spectacolului. Membrii UNITER trebuie să deţină studii superioare de specialitate (licenţă, masterat sau doctorat) în domeniul teatrului sau în domenii conexe, de natura celor arătate mai sus.
Cei care doresc să ni se alăture și respectă condițiile precizate depun o cerere însoțită de actul de identitate, CV, copii ale actelor de studii superioare în domeniul teatrului sau în domenii conexe şi două recomandări de la alți artiști recunoscuți. Orice solicitare urmează a fi analizată şi aprobată de o comisia de validare din cadrul Senatului UNITER.
3. În ceea ce privește Cartierul Creativ, cum ați descrie relația pe care o aveți cu alte entități? Aveți cumva povești interesante cu „vecinii” de cartier pe care ați vrea să le împărtășiți?
Suntem deschiși și prietenoși! Normal că de-a lungul atâtor ani am derulat proiecte cu mai mulți operatori culturali din zonă: Teatrul Odeon, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Excelsior, Teatrul Țăndărică, Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul ACT, Teatrul LUNI de la Green Hours, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Palatul Universul, Linotip, Apollo, Club Control, Librăria Humanitas Krețulescu și Humanitas Cișmigiu, Librăria Cărturești Magheru, Institutul Cultural Român din Piața Amzei, Galeriile Artmark, Biblioteca Universitară București, Filarmonica George Enescu. Avem amintiri legate de toți și fiecare dintre ei, trebuie doar să deschidem sertarul de amintiri. Peste tot lucrează oameni activi, dornici să inițieze proiecte interesante, pe mulți dintre ei i-am și cooptat în proiectele noastre.
În anul 1992 a apărut Editura UNITEXT care s-a axat pe producţia de carte de şi despre teatru care să stimuleze interesul pentru cultura teatrală eliberată de cenzură. Acest moment a marcat și nașterea propriilor programe care se identifică, practic, cu numele UNITER, precum: Gala Premiilor UNITER, Festivalul Național de Teatru, Gala Tânărului Actor HOP, Casa Artistului, lor alăturându-li-se și multe altele.
1. Uniunea Teatrală din România funcționează de aproape 30 de ani pe scena teatrului național, dar și internațional. Care au fost principalele proiecte desfășurate de UNITER în acest timp?
Da, sunt aproape 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii. Se simţea nevoia creării unei asociaţii profesionale apolitice, neguvernamentale şi nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor din domeniul teatrului.
UNITER este spaţiul în care toate aceste demersuri care să deschidă teatrul românesc au devenit posibile. Astfel s-a născut Gala Premiilor UNITER, inițiată de domnul Ion Caramitru, președintele UNITER, prima ediţie având loc chiar în sediul nostru, în 1992, într-un cadru mai restrâns. Apoi Festivalul Naţional de Teatru, eveniment reluat în România în anul 1990, care era inițial organizat de Ministerul Culturii, UNITER fiind, în primii zece ani, partener al Festivalului. Tot în aceşti ani a început Gala Tânărului Actor HOP, reactivând evenimentele dedicate tinerilor artişti, fie de gen festival, fie ateliere de formare. UNITER a susținut întotdeauna proiectele destinate tinerelor generații de artiști, Gala Tânărului Actor fiind proiectul cel mai longeviv. Acesteia i s-au adăugat proiectul „Primul pas”, proiectul „Teatrul Hai-Hui” şi, mai ales, şcolile de vară şi atelierele de formare susţinute de marii creatori: Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Ion Caramitru, Cătălina Buzoianu.
2. Dintre spectacolele organizate în regie proprie, care credeți că a avut cea mai mare recunoaștere?
GALA PREMIILOR UNITER este cel mai cunoscut spectacol al UNITER și face parte din programul cu același nume care se derulează pe parcursul unui an. Am ajuns la cea de-a 27-a ediție și ne bucurăm de această notorietate şi pentru că, încă de la primele ediţii, spectacolul a fost transmis în direct de către principalul canal al televiziunii publice, ulterior și online pe internet.
Merită să fie menţionate aici următoarele spectacole, tot parte a unor proiecte mai ample, spectacole care au fost deschizătoare de drumuri, precum:
TRUPA PE BUTOAIE, un proiect al anilor 1995 – 1997, realizat de directorul de scenă Victor Ioan Frunză. Unul dintre cele mai inedite şi vizibile proiecte şi spectacole ale Uniunii din perioada respectivă, prezent aproape peste tot în ţară, fie la festivaluri, fie în microstagiuni, fie în reprezentaţii punctuale.
TRAGEDIA LUI CARMEN
În contextul anului 2007, când Sibiul avea statutul de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg, am creat un spectacol de anvergură, TRAGEDIA LUI CARMEN după Bizet în adaptarea lui Peter Brook şi Marius Constant. Proiectul s-a concretizat în producţia spectacolului de operă „Tragedia lui Carmen” de Bizet, în regia lui Ion Caramitru şi scenografia Mariei Miu, cu participarea unor tineri artişti lirici şi ai Orchestrei Metropolitane de Cameră Bucureşti, conduse de dirijorul Tiberiu Soare.
HAI IU IU NU HI YOU YOU
Spectacolul s-a născut la Gala Tânărului Actor – HOP de la Costinești, ediția 2013 și este rezultatul unui atelier de creație intitulat „Maria Tănase – 1913-2013”, coordonat de muzicianul Vlaicu Golcea și desfășurat pe parcursul a patru zile.
WEST SIDE STORY
Având ca subtitlu „Manifestul unei generaţii”, spectacolul a fost prima producţie a Festivalului Naţional de Teatru (2014), care a deschis seria producţiilor ulterioare. A pornit de la ideea Marinei Constantinescu, directorul FNT. Un spectacol care arată forţa generaţiei tinere de actori, artişti bine pregătiţi şi instruiţi care puteau să facă faţă provocării de a face un muzical.
3. Câți membri are UNITER-ul în prezent și cum pot adera la această uniune noi membri?
Azi suntem fix 1819 de membri! Suntem uniunea artiștilor români profesioniști de teatru. Asta înseamnă că pot fi membri UNITER: actorii; regizorii artistici; scenografii; artiştii din teatrele muzicale, artiştii păpuşari şi marionetişti, artiştii de circ; criticii teatrali; istoricii de teatru; secretarii literari, teatrologii, precum și alţi creatori din domeniul artei spectacolului. Membrii UNITER trebuie să deţină studii superioare de specialitate (licenţă, masterat sau doctorat) în domeniul teatrului sau în domenii conexe, de natura celor arătate mai sus.
Cei care doresc să ni se alăture și respectă condițiile precizate depun o cerere însoțită de actul de identitate, CV, copii ale actelor de studii superioare în domeniul teatrului sau în domenii conexe şi două recomandări de la alți artiști recunoscuți. Orice solicitare urmează a fi analizată şi aprobată de o comisia de validare din cadrul Senatului UNITER.
3. În ceea ce privește Cartierul Creativ, cum ați descrie relația pe care o aveți cu alte entități? Aveți cumva povești interesante cu „vecinii” de cartier pe care ați vrea să le împărtășiți?
Suntem deschiși și prietenoși! Normal că de-a lungul atâtor ani am derulat proiecte cu mai mulți operatori culturali din zonă: Teatrul Odeon, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Excelsior, Teatrul Țăndărică, Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul ACT, Teatrul LUNI de la Green Hours, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Palatul Universul, Linotip, Apollo, Club Control, Librăria Humanitas Krețulescu și Humanitas Cișmigiu, Librăria Cărturești Magheru, Institutul Cultural Român din Piața Amzei, Galeriile Artmark, Biblioteca Universitară București, Filarmonica George Enescu. Avem amintiri legate de toți și fiecare dintre ei, trebuie doar să deschidem sertarul de amintiri. Peste tot lucrează oameni activi, dornici să inițieze proiecte interesante, pe mulți dintre ei i-am și cooptat în proiectele noastre.
