The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

MEDIA LITERACY

Interviu / 23 Feb 2015 / Maria Neneciu
  • MEDIA LITERACY
  • MEDIA LITERACY
  • MEDIA LITERACY
  • MEDIA LITERACY
1/4
Revoluția tehologică și răspândirea internetului au reconfigurat modul în care avem acces la informații și au redefint rolul presei. Într-o mare de informații accesibile, la un click distanță, rolul de selecție a acestora devine din ce în ce mai complicat și important, iar abilitatea de a folosi mediile digitale, dar și de a tria conținutul accesibil pe acestea, o calitate esențială pentru fiecare dintre noi. “Incultura” începe să însemne altceva, iar spiritul critic devine esențial. În ziua de astăzi, oricine poate deveni un vector de imagine, iar capacitatea de viralizare a informației, fără precedent, ne obligă să acordăm puțină atenție conceptului de “educație media”, un domeniu interdisciplinar, complex. Am stat de vorbă cu Nicoleta Fotiade, de la Mediawise Society, un ONG care își propune să facă educație media, în special în rândul tinerilor, pentru a afla de la ea care este situația actuală în România la acest capitol, ce studii există în acest domeniu,cum se pot dezvolta competențele media și cum se va schiba felul în care “consumăm” informație în viitor?

Ce înseamnă și ce presupun competențele media? 
Să ai competențe media presupune să știi cum funcționează media și mass media, să înțelegi rolul lor în viața cotidiană, cum te folosești de ele și de ce, să fii în stare să cauți și să selectezi informații care îți folosesc, să înțelegi cum sunt produse mesajele media - sub formă de text, imagine sau video, să poți crea tu însuți materiale media, să poți folosi media digitale în diverse scopuri: de informare, de participare civică, de socializare, chiar și de distracție.
 
Ce își propune MediaWiseSociety?
Mai întâi de toate să trezească interesul pentru educație media - un domeniu vast și foarte interesant, dar puțin cunoscut în România. Apoi, să crească o comunitate în mijlocul căreia copii, tineri și adulți deopotrivă să învețe despre media, să schimbe cunoștințe despre media, să obțină abilități de folosire a mediilor digitale. Ne dorim să-i ajutăm să înțeleagă cum funcționează media, care este rolul și utilitatea lor în viața de zi cu zi, cum se pot folosi de media în diverse situații. Ca să construim această comunitate mizăm pe implicarea tinerilor, a părinților și profesorilor. Cred că și bibliotecarii ar putea să se implice pentru că au la îndemână un spațiu foarte bun de acțiune și acces la categorii sociale cu mai puțin acces la media digitale din motive economice.
 
Cine se ocupă de acest proiect?
Mediawise Society a apărut la inițiativa a trei membri fondatori, cu expertiză și experiență în domenii diferite, dar cu ideea că educației media în România i-ar servi o inițiativă dedicată. În momentul de față, o echipă de aproximativ 10 persoane se implică în măsură mai mică sau mai mare, după posibilități, în construcția și acțiunile organizației. Totul se întâmplă voluntar, merge încet, dar constant. Personal, am luat contact cu domeniul acum aproximativ 12 ani, la ActiveWatch (pe atunci, Agenția de Monitorizare a Presei), unde ușor-ușor și cu sprijinul colegilor, am pus bazele unui program de educație media, cu accent pe drepturile omului, participare civică și gândire critică. În primul an de lucru, colegii mei (pe vremea aceea, eram vreo 4-5 oameni în organizație, iar eu făceam monitorizare și analiză de presă) mi-au pus în brațe un proiect în care trebuia să editez manualul "Competență în mass media" și să organizez formarea a peste 120 de profesori, care să predea disciplina la liceu. Doi ani mai târziu, am obținut bursa Chevening de la statul britanic, ca să studiez un an de Master of Arts în Comunicare la Westminster University. Acolo, am avut ocazia să aprofundez conceptul de media literacy cu toate aspectele lui sociale și culturale (traducerea aproximativă în română este de 'competențe media'). Perioada aceea mi-a deschis foarte mult mintea, am avut acces la o mulțime de studii și articole academice despre subiect, pe care acum le pun în aplicare. 
Al doilea membru fondator are experiență în jurnalism de televiziune și se implică alături de mine în toate acțiunile organizației, iar al treilea are expertiză în finanțe și investiții și e foarte interesat de educație media. Se implică mai mult în strângerea de fonduri, de care, bineînțeles, avem mare nevoie ca să ne dezvoltăm. Consiliul Consultativ este în formare, însă deja ne mândrim cu prezența a patru profesioniști din Marea Britanie, Franța, Cipru și Portugalia, cu care deja ne sfătuim pe diverse subiecte, iar experiența lor ne ajută pe noi.
Care sunt principalele obiective ale atelierelor de educatie media pe care le organizati?  
Încercăm să construim situații de învățare pentru copii și adulți despre media digitale și tradiționale, despre cum funcționează acestea, cum să le folosească și să se bucure de ele în același timp, în particular, cum să folosească social media în siguranță, cum să-și dezvolte filtre critice atunci când utilizează media digitale și informațiile din presă, să fie în stare să sancționeze informațiile manipulatorii, să-și cunoască drepturile și responsabilitățile online.
 
Spune-mi care este situația educației media din România la momentul actual?  
Educația media este un domeniu foarte puțin practicat în România. Este prezentă în acțiunile câtorva organizații non-guvernamentale și există un curs opțional dedicat la liceu - "Competență în mass media". Apoi mai regăsim "legături cu educația media", dacă pot să spun așa, parțial în programa de Studii Sociale, tot la liceu și în câteva capitole de educație civică. Este vorba de educația media care îți dezvoltă competențe pentru un cetățean bine informat, participant activ la viața cetății. Se mai adaugă și câteva inițiative de educație cinematografică (e.g. Educatiff, One World România) și de folosirea Internet-ului în siguranță. Din păcate, România nu are o politică de educație media pe hârtie. În instituțiile statului care ar putea să miște lucrurile la nivel de politici educaționale, interesul este foarte limitat spre zero. Totul se reduce la educația TIC și e-learning. 
 
Ce indicatori legați de consumul de media din România sunt cei mai alarmanți, din punctul  tău de vedere?
 
În ce privește cercetările legate de media cel mai recent produs este NET CHILDREN GO MOBILE. Îl găsiți și pe site-ul nostru la www.educatiemedia.ro și care are multe detalii despre preocupările copiilor români atunci când folosesc Internetul și provocările cu care se întâlnesc online. N-aș spune că sunt indicatori alarmanți. Opt din zece copii (cu vârste între 9 si 16 ani) au un cont pe o rețea de socializare și 57% dintre ei îl au setat "public", adică oricine poate să vadă informațiile publicate pe el. Iar 4 din 10 au afișată adresa unde locuiesc. E simplu să luăm aceste date și să producem o știre alarmantă, dar nu ar fi automat și una corectă. Același studiu vorbește despre abilitățile online ale copiilor din România. De exemplu, jumătate dintre aceștia știu să compare mai multe site-uri pentru a decide dacă o informație este corectă. Sau știu cum să blocheze mesajele de la o persoană cu care nu vor să intre in contact pe o platformă de socializare. Și declară că știu mai multe despre internet decât părinții lor.
Mai multe studii despre cum relaționează și cum comunică părinții cu copii lor atunci când vine vorba despre internet sunt oricând bine venite. Despre cât de greu e să găsești finanțare poate vorbim cu altă ocazie. 

 Cum preconizezi că o să se schimbe felul în care consumăm media în viitor și ce avantaje/dezavantaje crezi că are această era “digitală”?
Sunt mai degrabă o observatoare a prezentului. Cred că specialiștii în comunicare și media, care urmăresc tendințe și fac predicții constant, ar putea să răspundă mai bine la întrebarea asta. Mă aventurez totuși să spun câte ceva. Convergența media, de care unii dintre noi beneficiem deja  - citesc o carte și documentez diverse alte date istorice relevante pe Internet via tableta sau smartphone; mă uit la o știre la televizor și în același timp verific informațiile primite - va fi din ce în ce mai pronunțată. Greu să te mai întorci la consumul de media tradiționale, făcând abstracție de posibilitățile pe care ți le oferă noile tehnologii digitale, telecomunicațiile și sistemele informatice și computerizate. Apoi, tocmai această evoluție către convergența media va duce la o segmentare mărită a publicului, deci la diversitate de opinie, la oportunități de participare în comunicarea publică și participare civică, doar ca să menționez câteva. În același timp, marginalizarea socială și culturală se va adânci, căci se va adăuga marginalizarea generată de lipsa accesului la media digitale, de lipsa competențelor media și de informare. Cred că este momentul ca politicile de incluziune socială să ia în considerare și aceste noi aspecte sociale și culturale, generate de apariția noilor tehnologii.
Media digitale au adus o mulțime de oportunități în viața oamenilor, care au acces la ele. În comunicare, socializare, informare, mobilitate și altele. Eu percep mediul digital într-un mod relaxat, dar critic. Am observat tendința în discursul public de a spune că media digitale ne acaparează viața, dau dependență, ne degradează relațiile sociale și altele. Cred că nu putem da vina pe niște platforme online pentru problemele noastre sociale și culturale. De ce își petrece cineva o zi întreagă pe facebook? Aș putea să propun multe motive, însă nu aș spune că facebook în sine îl/o atrage în meandrele sale, fără să țin cont de contextul personal (motivele sale, nevoile sale, educația) și mediul social, cultural, politic în care acea persoană folosește o platformă online. Noi, utilizatorii, suntem singurii în măsură să facem diferența. Și aici intervine nevoia de educație media. 
Încălcarea dreptului la viață privată și supravegherea în masă sunt două pericole în era digitală. Devin pericole prin voința și dorința de control a politicienilor însă, nu prin existența per se a mediului digital. Poate ați urmărit dezbaterea legată de legile Big Brother. Până una-alta, Curtea Constituțională ne-a apărat drepturile în mediul digital. Cred totuși că noi, cetățenii, ar trebui să fim mai atenți la chestiunile astea și să reacționăm, căci vorbim deja de libertatea noastră
 
Studii: