Școala: Fast Forward
Școala: Fast Forward
Școala: Fast Forward
Școala: Fast Forward
Școala: Fast Forward
Capsula Școala: fast forward, un demers DIPLOMA ce reunește șase lucrări semnate de absolvenți de arhitectură din București și Cluj, va putea fi văzută în vitrina Modul Cărturești până la finalul lunii iulie. Realizate în perioada 2017 – 2019, lucrările sunt la fel de relevante și astăzi, mai ales în contextul ultimelor luni, în care am fost nevoiți să reevaluăm realitatea.
Inițiativa chestionează modul în care arată școlile astăzi, cum putem îmbunătăți spațiile în care ne dezvoltăm și propune câteva soluții, cu ajutorul absolvenților de arhitectură, invitând astfel publicul la un fast forward în viitor.
Printr-o capsulă ce reunește un mix de școli, un centru cultural și o bibliotecă, expoziția ne ajută să navigăm prin importanța regândirii spațiilor de socializare, a deschiderii către natură, a stabiliri unui tip de armonie cu orașul, aproape ca un mostrar de bune practici.
Lucrările sunt semnate de Alexandra Maria Oprea, Bianca Breban, Maria Lucia Oprea, Marius Alin Cosma, Răzvan Socol și Theodor Alexandru Dinu.
Deschiderea școlii către comunitate - Alexandra Maria Oprea
Proiectul a pornit de la situația actuală a educației preuniversitare și a spațiilor în care acestea au loc, dezvoltând ideea unei școli care se deschide spre comunitate, practică întâlnită tot mai des în contextul belgian. Zona de interes a proiectului, gândită ca un mix între locuire si industrie, se află la periferia Bruxelles-ului și are încă un iz rural.
Situl în sine, un parc destructurat, ce riscă sa fie înghițit de noi locuințe, dictează una dintre temele principale ale proiectului: relația cu natura, ilustrată printr-o serie de curți, prin sere și grădini care sapă în masa volumului, dar și prin gradele diferite de transparență pe care învelișul clădirii le creează. Celelalte teme, jocul și traseul experiențial, care stimulează învățarea prin descoperire, sunt dictate de procesul educațional, specific învățământului alternativ. Proiectul înglobează trei programe de studiu care se completează: școală primară, centru comunitar și grădiniță.
Centru cultural pentru studenți în Cluj-Napoca - Bianca Breban
Strategia de intervenție urmărește revitalizarea unui amplasament din zona centrală istorică a orașului Cluj-Napoca, prin intermediul unor operații ce marchează istoria locului, contribuie la caracterul țesutului înconjurător și asigură perpetuarea în memoria colectivă a unui case ce simboliza un anumit moment al medievalității: Casa Călăului.
Principalul obiectiv al proiectului este obținerea unui punct de interes cultural prin reinterpretarea monumentului istoric sub forma unui muzeu al orașului medieval. Dat fiind caracterul actual al terenului, muzeului îi sunt asociate spații educaționale și spații de locuire temporară pentru studenți. Curtea interioară devine piesa principală, redând orașului porțiuni importante ale zidului de incintă medievală. Inserția contemporană este justificată de actualul statut al amplasamentului, redus la teren viran prin intervenția distructivă antropică.
Volumul construcției noi se înscrie în caracterul zonei, adoptând o scară potrivită, ce nu alterează imaginea zonei și, mai mult decât atât, contribuie la îmbogățirea atmosferei.
Extinderea bibliotectii centrale din Stockholm. Biblioteca hibrid - Maria Lucia Oprea
Biblioteca publică devine un spațiu în jurul căruia se formează comunități, iar interacțiunile dintre oameni susțin dezvoltarea unei societăți sănătoase. În contextul digitalizării, valorile și interesele utilizatorilor se schimbă, iar atenția se mută de la colecțiile de cărți la conexiunile dintre aceștia. „Biblioteca hibrid” reprezintă o nouă tipologie rezultată în urma acestor schimbări.
Discreția intervenției, atât ca reprezentare grafică, cât și volumetric, vine din intenția de a se integra în peisajul natural și este justificată de valoarea istorică a ansamblului. Dintre clădirile existente pe sit, au fost păstrate vechea bibliotecă, ce rămâne elementul principal de atracție, și două dintre cele trei anexe. Decupajul major de la nivelul solului și volumul ce se conturează pe deal fac trimitere la anexa îndepărtată. Ideea de hibrid este susținută de continuitatea spațiilor interioare și de diminuarea unor limite clare între interior-exterior.
Școala de pietrari – Bădeni, Buzău - Marius Alin Cosma
Proiectul a luat naștere din aprecierea personală față de loc și din dorința de a păstra viu un meșteșug aflat la limita dispariției. Școala de Pietrari devine în acest fel un centru regional interconectat cu alte astfel de școli din lume, unde pietrarii pot veni să lucreze și să facă schimb de experiență și cultură, reactivând meșteșugul la nivel local.
Școala se bazează pe ideea că pietrarii au lucrat dintotdeaunasub cerul liber. Așadar, curtea este punctul de naștere al proiectului și spațiul cel mai important. Pomii formează un tavan verde, închegând astfel spații de lucru și de desfășurare a vieții de zi cu zi. Cercul este o formă restrictivă, asigurând un mediu intim de lucru și gândire, cât și o formă primitoare care „adună”, chemând la participare. Camerele se dezvoltă asemenea unor galerii săpate în piatră.
Costurile ar fi extrem de reduse, materialele găsite pe sit, iar construcția asigurată de studenți, făcând realizarea plauzibilă pentru bugetul unei comune.
Unitatea X: ocupând școala; școală profesională în Săcele, Brașov - Răzvan Socol
„Unitatea X” schimbă metodele, dar și spațiile de studiu în școala profesională, neadaptate la societatea de astăzi. Mai mult decât expunerea de cunoștințe în fața unei audiențe pasive, profesorul are rolul de a ghida elevul; după metoda Montessori, fiecărei clase îi este însușită o unitate/cuib pe care o va îngriji și îi va deveni casă. Această practică mizează pe curiozitatea nativă a adolescentului și are scopul de a-l ajuta să înțeleagă aplicația reală a noțiunilor pe care le studiază.Elevii primesc astfel un obiectiv zilnic rezolvabil în diferite moduri, în ritm propriu. Studiul poate fi continuat în exterior, în holul stradă alșcolii, printre desișul de coloane al incintei sau în grădina interioară; incinta ocrotește punctul culminant și anume locul de luat masa, ca eveniment social. Intervenția arhitecturală își asumă și reasamblarea spațiului public, disfuncțional în prezent. Nuanțele de textură, adițiile ori extruziunile în „carnea” pavajului și pâlcurile de verdeață articulează spațiul eliberat de mașini.
Școala de arte, Brașov - Theodor Alexandru Dinu
Aflată pe locul unui fost zwinger - locul liber dintre zidurile de fortificație, această școală urmărește principiul suprapunerii unor etaje dense ce conțin ateliere, săli de clasă și spații expoziționale, numai pentru a se elibera pe măsură ce sunt străpunse. Coloana devine locul de popas ce strânge oameni și lucrări în apropiere.
Parterul este gândit ca o diversiune a casei, atelierele care se întorc către grădina semi-publică sunt separate printr-un perete ținut de coloane, de spațiile de expoziție ce se deschid către piațeta dintre clădirea propusă și zidul de fortificație. Primul etaj își retrage pereții de pe axul central pentru a crea locuri potrivite învățării, iar pe măsură ce avansezi spre etajul următor, structura se eliberează din nou pentru a descoperi un atelier generos marcat de coloanele-popas, doar pentru ca mai apoi spațiul să fie complet eliberat de structură cu prilejul sălii de jurizare, un piano nobile care încununează școala.
Cele șase lucrări au fost selectate din expozițiile centrale ale ultimelor trei ediții DIPLOMA, cel mai amplu eveniment dedicat absolvenților de facultăți creative, un proiect inițiat de The Institute și inspirat de UniCredit Bank.
Ediția de anul acesta a festivalului va avea loc în perioada 02 - 11 octombrie 2020, în București.
Inițiativa chestionează modul în care arată școlile astăzi, cum putem îmbunătăți spațiile în care ne dezvoltăm și propune câteva soluții, cu ajutorul absolvenților de arhitectură, invitând astfel publicul la un fast forward în viitor.
Printr-o capsulă ce reunește un mix de școli, un centru cultural și o bibliotecă, expoziția ne ajută să navigăm prin importanța regândirii spațiilor de socializare, a deschiderii către natură, a stabiliri unui tip de armonie cu orașul, aproape ca un mostrar de bune practici.
Lucrările sunt semnate de Alexandra Maria Oprea, Bianca Breban, Maria Lucia Oprea, Marius Alin Cosma, Răzvan Socol și Theodor Alexandru Dinu.
Deschiderea școlii către comunitate - Alexandra Maria Oprea
Proiectul a pornit de la situația actuală a educației preuniversitare și a spațiilor în care acestea au loc, dezvoltând ideea unei școli care se deschide spre comunitate, practică întâlnită tot mai des în contextul belgian. Zona de interes a proiectului, gândită ca un mix între locuire si industrie, se află la periferia Bruxelles-ului și are încă un iz rural.
Situl în sine, un parc destructurat, ce riscă sa fie înghițit de noi locuințe, dictează una dintre temele principale ale proiectului: relația cu natura, ilustrată printr-o serie de curți, prin sere și grădini care sapă în masa volumului, dar și prin gradele diferite de transparență pe care învelișul clădirii le creează. Celelalte teme, jocul și traseul experiențial, care stimulează învățarea prin descoperire, sunt dictate de procesul educațional, specific învățământului alternativ. Proiectul înglobează trei programe de studiu care se completează: școală primară, centru comunitar și grădiniță.
Centru cultural pentru studenți în Cluj-Napoca - Bianca Breban
Strategia de intervenție urmărește revitalizarea unui amplasament din zona centrală istorică a orașului Cluj-Napoca, prin intermediul unor operații ce marchează istoria locului, contribuie la caracterul țesutului înconjurător și asigură perpetuarea în memoria colectivă a unui case ce simboliza un anumit moment al medievalității: Casa Călăului.
Principalul obiectiv al proiectului este obținerea unui punct de interes cultural prin reinterpretarea monumentului istoric sub forma unui muzeu al orașului medieval. Dat fiind caracterul actual al terenului, muzeului îi sunt asociate spații educaționale și spații de locuire temporară pentru studenți. Curtea interioară devine piesa principală, redând orașului porțiuni importante ale zidului de incintă medievală. Inserția contemporană este justificată de actualul statut al amplasamentului, redus la teren viran prin intervenția distructivă antropică.
Volumul construcției noi se înscrie în caracterul zonei, adoptând o scară potrivită, ce nu alterează imaginea zonei și, mai mult decât atât, contribuie la îmbogățirea atmosferei.
Extinderea bibliotectii centrale din Stockholm. Biblioteca hibrid - Maria Lucia Oprea
Biblioteca publică devine un spațiu în jurul căruia se formează comunități, iar interacțiunile dintre oameni susțin dezvoltarea unei societăți sănătoase. În contextul digitalizării, valorile și interesele utilizatorilor se schimbă, iar atenția se mută de la colecțiile de cărți la conexiunile dintre aceștia. „Biblioteca hibrid” reprezintă o nouă tipologie rezultată în urma acestor schimbări.
Discreția intervenției, atât ca reprezentare grafică, cât și volumetric, vine din intenția de a se integra în peisajul natural și este justificată de valoarea istorică a ansamblului. Dintre clădirile existente pe sit, au fost păstrate vechea bibliotecă, ce rămâne elementul principal de atracție, și două dintre cele trei anexe. Decupajul major de la nivelul solului și volumul ce se conturează pe deal fac trimitere la anexa îndepărtată. Ideea de hibrid este susținută de continuitatea spațiilor interioare și de diminuarea unor limite clare între interior-exterior.
Școala de pietrari – Bădeni, Buzău - Marius Alin Cosma
Proiectul a luat naștere din aprecierea personală față de loc și din dorința de a păstra viu un meșteșug aflat la limita dispariției. Școala de Pietrari devine în acest fel un centru regional interconectat cu alte astfel de școli din lume, unde pietrarii pot veni să lucreze și să facă schimb de experiență și cultură, reactivând meșteșugul la nivel local.
Școala se bazează pe ideea că pietrarii au lucrat dintotdeaunasub cerul liber. Așadar, curtea este punctul de naștere al proiectului și spațiul cel mai important. Pomii formează un tavan verde, închegând astfel spații de lucru și de desfășurare a vieții de zi cu zi. Cercul este o formă restrictivă, asigurând un mediu intim de lucru și gândire, cât și o formă primitoare care „adună”, chemând la participare. Camerele se dezvoltă asemenea unor galerii săpate în piatră.
Costurile ar fi extrem de reduse, materialele găsite pe sit, iar construcția asigurată de studenți, făcând realizarea plauzibilă pentru bugetul unei comune.
Unitatea X: ocupând școala; școală profesională în Săcele, Brașov - Răzvan Socol
„Unitatea X” schimbă metodele, dar și spațiile de studiu în școala profesională, neadaptate la societatea de astăzi. Mai mult decât expunerea de cunoștințe în fața unei audiențe pasive, profesorul are rolul de a ghida elevul; după metoda Montessori, fiecărei clase îi este însușită o unitate/cuib pe care o va îngriji și îi va deveni casă. Această practică mizează pe curiozitatea nativă a adolescentului și are scopul de a-l ajuta să înțeleagă aplicația reală a noțiunilor pe care le studiază.Elevii primesc astfel un obiectiv zilnic rezolvabil în diferite moduri, în ritm propriu. Studiul poate fi continuat în exterior, în holul stradă alșcolii, printre desișul de coloane al incintei sau în grădina interioară; incinta ocrotește punctul culminant și anume locul de luat masa, ca eveniment social. Intervenția arhitecturală își asumă și reasamblarea spațiului public, disfuncțional în prezent. Nuanțele de textură, adițiile ori extruziunile în „carnea” pavajului și pâlcurile de verdeață articulează spațiul eliberat de mașini.
Școala de arte, Brașov - Theodor Alexandru Dinu
Aflată pe locul unui fost zwinger - locul liber dintre zidurile de fortificație, această școală urmărește principiul suprapunerii unor etaje dense ce conțin ateliere, săli de clasă și spații expoziționale, numai pentru a se elibera pe măsură ce sunt străpunse. Coloana devine locul de popas ce strânge oameni și lucrări în apropiere.
Parterul este gândit ca o diversiune a casei, atelierele care se întorc către grădina semi-publică sunt separate printr-un perete ținut de coloane, de spațiile de expoziție ce se deschid către piațeta dintre clădirea propusă și zidul de fortificație. Primul etaj își retrage pereții de pe axul central pentru a crea locuri potrivite învățării, iar pe măsură ce avansezi spre etajul următor, structura se eliberează din nou pentru a descoperi un atelier generos marcat de coloanele-popas, doar pentru ca mai apoi spațiul să fie complet eliberat de structură cu prilejul sălii de jurizare, un piano nobile care încununează școala.
Cele șase lucrări au fost selectate din expozițiile centrale ale ultimelor trei ediții DIPLOMA, cel mai amplu eveniment dedicat absolvenților de facultăți creative, un proiect inițiat de The Institute și inspirat de UniCredit Bank.
Ediția de anul acesta a festivalului va avea loc în perioada 02 - 11 octombrie 2020, în București.
