Proiectul „ACUM-AICI-ACOLO” / „NOW HERE THERE“ va reprezenta România la cea de-a XVIII-a ediție a Bienalei Internaționale de Arhitectură de la Veneția, fiind expus atât în Pavilionul național din cadrul Giardini di Castello, cât și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ministerului Culturii.
Bienala se va desfășura în perioada 20 mai – 26 noiembrie 2023, în mai multe spații din orașul italian, cu previzionare pentru specialiști şi presă în zilele de 18 şi 19 mai.
„Institutul Cultural Român acordă o atenție deosebită participării României la această prestigioasă manifestare, cu atât mai mult cu cât, în acest an, aniversăm 85 de ani de la inaugurarea oficială a Pavilionului României din spațiul Bienalei, Giardini della Biennale. Atunci, în 1938, cu ocazia celei de-a XXI-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneţia, organizatorul și comisarul primei expoziții românești în Pavilion a fost nimeni altul decât Nicolae Iorga, cel care se îngrijise, prin demersuri personale, de cesionarea terenului pentru statul român și de construirea Pavilionului României. Suntem onorați de faptul că Noua Galerie a reprezentanței noastre de la Veneția găzduiește o componentă a proiectului câștigător, instalaţia Grădina Instantanee, pe care Institutul Cultural Român o sprijină şi din perspectivă financiară”, a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.
Circumscris temei ediției de anul acesta a Bienalei, „Laboratorul viitorului/ The Laboratory of the Future”, aleasă de curatoarea Lesley Lokko, proiectul „ACUM-AICI-ACOLO” / „NOW HERE THERE“ a fost desemnat câștigător al concursului național organizat de Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Uniunea Arhitecților din România, iar echipa curatorială este formată din Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Maria Păsărin. Printre partenerii proiectului se numără Muzeul Național Tehnic din București și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
„Proiectul NOW HERE THERE reprezintă o invitație la explorarea unui viitor posibil, în care inovația și colaborarea interdisciplinară joacă un rol cheie în găsirea de soluții la problemele globale cu care se confruntă omenirea. Ne-am dorit să creăm un spațiu în care vizitatorii să poată interacționa cu idei și inovații din domeniul arhitecturii și nu numai și să se gândească la modul în care putem construi un viitor mai verde, mai durabil și echitabil pentru toți. Această expoziție ne îndeamnă să fim activi în transformarea viitorului și să ne implicăm în schimbarea de mentalitate necesară pentru a face această transformare posibilă. Împreună putem crea un viitor în care totul contează, totul este conectat și totul este incluziv.” – dr. Emil Ivănescu, arhitect, curator.
Mai multe detalii
Pavilionul României la Bienala Internațională de Arhitectură de la Veneția va fi un generator de idei, aducând în prim-plan călătoria de creație a inovațiilor sau invențiilor născute ca urmare a colaborării interdisciplinare, devenind un spațiu menit să genereze dialog, întrebări și răspunsuri traduse în idei pentru un viitor incluziv și durabil, pentru societate și mediu. Ideile și obiectele prezentate vor fi ingredientele unui dialog despre viitor.
Vizitatorii vor putea explora în mod interactiv patru domenii de cercetare: Inovații și Invenții Tehnice Românești, Pedagogii Laterale, Grădina Instantanee/Banca Genetică de Semințe și Instalația Co-Future Thinking ca activator de idei, toate reprezentând o modalitate de educație prin cercetare, inovare și activare socială, căutând soluții noi pentru a răspunde unui viitor centrat pe oameni și pe context.
Inovațiile uitate sunt artefacte tehnice originale expuse în pavilion. Primul vehicul aerodinamic din lume cu roți în interiorul caroseriei mașinii, un vehicul electric de la începutul secolului al XX-lea sau instalații-concept pentru energia mareelor sunt doar câteva dintre machetele care vor putea fi văzute în Pavilionul României. Cândva, în trecutul uitat, aceste invenții și inovații au fost blocate din diverse motive politico-economice. În timp ce astăzi peste un miliard de oameni nu au acces la apă potabilă, în urmă cu aproximativ 70 de ani un inventator român, Henri Coandă, a creat o uzină de desalinizare menită să transforme apa de mare în apă potabilă doar folosind energia solară – în 12 ore, 1.600 de litri de apă potabilă, prin intermediul unei instalații de 8 mp expusă la soare. Din păcate, inovația a stagnat în faza de prototip funcțional, din motive birocratice.
Grădina Instantanee/Banca Genetică de Semințe este o invitație de a imagina experimente arhitecturale împletite cu practica agricolă, în contextul unei viitoare posibile crize alimentare. Banca de semințe este laitmotivul acestui experiment, expus atât în Pavilionul României, cât și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, care devin spații ale experienței simple și directe, reconstruind atmosfera unei grădini prin sistemul de membrane împletite cu nuiele de alun. Textura și mirosul de lemn de alun vor fi ingrediente directe ale spațiului, iar Banca de semințe va oferi un moment de reflecție asupra rolului agriculturii urbane în orașele contemporane. Grădina propune o experiență și o analiză a diferitelor forme prin care spațiul public verde se transformă în România, fiind și o metaforă universală pentru un anumit spațiu al regăsirii personale, al interacțiunii cu natura, reiterând faptul că există atâtea tipuri de grădini câte moduri de înțelegere a orașului există.
Pedagogiile laterale sunt studii de caz contemporane prin care practica arhitecturii extinde domeniul prin cercetare, activare și educație, oferind soluții incluzive unui mediu uman complex. Aceste studii de caz sunt doar câteva exemple ale unei noi practici de design din România, care, în funcție de context, dezvoltă noi răspunsuri pentru situații particulare.
Instalația Co-Future Thinking – intrând în pavilion, vizitatorii sunt invitați la un dialog de idei și un brainstorming spațial, completat cu o instalație-receptor prin intermediul căreia aceștia vor avea ocazia să împărtășească, la finalul expoziției, o idee despre viitor, printr-un desen sau câteva cuvinte.
„ACUM-AICI-ACOLO” / „NOW HERE THERE“
Curatori: Emil Ivănescu, Simina Filat
Comisar: Attila Kim
Expozanți: Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu, Anca Maria Păsărin, Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida“
Colaboratori: Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava.
Parteneri instituționali: Electrica Serv, Academia Română, Departamentul pentru Situații de Urgență – Ministerul Afacerilor Interne, Muzeul Național de Artă Contemporană, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Parteneri culturali: Asociația 4Culture, Spațiul de artă contemporană Aiurart, Asociația Hubs, Galeria Galateca
Parteneri strategici: Unicredit Bank, Iulius Company, Dolo Trans Olimp, Romcim, Theta, Luther Real Estate – „Fosta Fabrică“
Parteneri: Alumil, AllBIM, Greentek Lighting
Organizatori: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Arhitecților din România
Site
Despre Bienala de la Veneția
Bienala de la Veneția este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale dedicate expresiei artistice în domeniile artelor vizuale, arhitecturii, muzicii, teatrului, dansului și cinematografiei. Fiecare ediție oferă un mix de proiecte artistice reprezentative din fiecare țară participantă. Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale, inițiat cu peste 100 de ani în urmă, când a fost prezentă pentru prima dată la acest eveniment.
În cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Bienalei Internaționale de Arhitectură de la Veneția, desfășurată între 20 mai și 26 noiembrie 2023, vor fi organizate 64 de pavilioane naționale (27 în Padiglioni ai Giardini, 22 la all’Arsenale și 14 în centrul istoric al Veneției).
Detalii și imagini aici.
Bienala se va desfășura în perioada 20 mai – 26 noiembrie 2023, în mai multe spații din orașul italian, cu previzionare pentru specialiști şi presă în zilele de 18 şi 19 mai.
„Institutul Cultural Român acordă o atenție deosebită participării României la această prestigioasă manifestare, cu atât mai mult cu cât, în acest an, aniversăm 85 de ani de la inaugurarea oficială a Pavilionului României din spațiul Bienalei, Giardini della Biennale. Atunci, în 1938, cu ocazia celei de-a XXI-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneţia, organizatorul și comisarul primei expoziții românești în Pavilion a fost nimeni altul decât Nicolae Iorga, cel care se îngrijise, prin demersuri personale, de cesionarea terenului pentru statul român și de construirea Pavilionului României. Suntem onorați de faptul că Noua Galerie a reprezentanței noastre de la Veneția găzduiește o componentă a proiectului câștigător, instalaţia Grădina Instantanee, pe care Institutul Cultural Român o sprijină şi din perspectivă financiară”, a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.
Circumscris temei ediției de anul acesta a Bienalei, „Laboratorul viitorului/ The Laboratory of the Future”, aleasă de curatoarea Lesley Lokko, proiectul „ACUM-AICI-ACOLO” / „NOW HERE THERE“ a fost desemnat câștigător al concursului național organizat de Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Uniunea Arhitecților din România, iar echipa curatorială este formată din Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Maria Păsărin. Printre partenerii proiectului se numără Muzeul Național Tehnic din București și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
„Proiectul NOW HERE THERE reprezintă o invitație la explorarea unui viitor posibil, în care inovația și colaborarea interdisciplinară joacă un rol cheie în găsirea de soluții la problemele globale cu care se confruntă omenirea. Ne-am dorit să creăm un spațiu în care vizitatorii să poată interacționa cu idei și inovații din domeniul arhitecturii și nu numai și să se gândească la modul în care putem construi un viitor mai verde, mai durabil și echitabil pentru toți. Această expoziție ne îndeamnă să fim activi în transformarea viitorului și să ne implicăm în schimbarea de mentalitate necesară pentru a face această transformare posibilă. Împreună putem crea un viitor în care totul contează, totul este conectat și totul este incluziv.” – dr. Emil Ivănescu, arhitect, curator.
Mai multe detalii
Pavilionul României la Bienala Internațională de Arhitectură de la Veneția va fi un generator de idei, aducând în prim-plan călătoria de creație a inovațiilor sau invențiilor născute ca urmare a colaborării interdisciplinare, devenind un spațiu menit să genereze dialog, întrebări și răspunsuri traduse în idei pentru un viitor incluziv și durabil, pentru societate și mediu. Ideile și obiectele prezentate vor fi ingredientele unui dialog despre viitor.
Vizitatorii vor putea explora în mod interactiv patru domenii de cercetare: Inovații și Invenții Tehnice Românești, Pedagogii Laterale, Grădina Instantanee/Banca Genetică de Semințe și Instalația Co-Future Thinking ca activator de idei, toate reprezentând o modalitate de educație prin cercetare, inovare și activare socială, căutând soluții noi pentru a răspunde unui viitor centrat pe oameni și pe context.
Inovațiile uitate sunt artefacte tehnice originale expuse în pavilion. Primul vehicul aerodinamic din lume cu roți în interiorul caroseriei mașinii, un vehicul electric de la începutul secolului al XX-lea sau instalații-concept pentru energia mareelor sunt doar câteva dintre machetele care vor putea fi văzute în Pavilionul României. Cândva, în trecutul uitat, aceste invenții și inovații au fost blocate din diverse motive politico-economice. În timp ce astăzi peste un miliard de oameni nu au acces la apă potabilă, în urmă cu aproximativ 70 de ani un inventator român, Henri Coandă, a creat o uzină de desalinizare menită să transforme apa de mare în apă potabilă doar folosind energia solară – în 12 ore, 1.600 de litri de apă potabilă, prin intermediul unei instalații de 8 mp expusă la soare. Din păcate, inovația a stagnat în faza de prototip funcțional, din motive birocratice.
Grădina Instantanee/Banca Genetică de Semințe este o invitație de a imagina experimente arhitecturale împletite cu practica agricolă, în contextul unei viitoare posibile crize alimentare. Banca de semințe este laitmotivul acestui experiment, expus atât în Pavilionul României, cât și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, care devin spații ale experienței simple și directe, reconstruind atmosfera unei grădini prin sistemul de membrane împletite cu nuiele de alun. Textura și mirosul de lemn de alun vor fi ingrediente directe ale spațiului, iar Banca de semințe va oferi un moment de reflecție asupra rolului agriculturii urbane în orașele contemporane. Grădina propune o experiență și o analiză a diferitelor forme prin care spațiul public verde se transformă în România, fiind și o metaforă universală pentru un anumit spațiu al regăsirii personale, al interacțiunii cu natura, reiterând faptul că există atâtea tipuri de grădini câte moduri de înțelegere a orașului există.
Pedagogiile laterale sunt studii de caz contemporane prin care practica arhitecturii extinde domeniul prin cercetare, activare și educație, oferind soluții incluzive unui mediu uman complex. Aceste studii de caz sunt doar câteva exemple ale unei noi practici de design din România, care, în funcție de context, dezvoltă noi răspunsuri pentru situații particulare.
Instalația Co-Future Thinking – intrând în pavilion, vizitatorii sunt invitați la un dialog de idei și un brainstorming spațial, completat cu o instalație-receptor prin intermediul căreia aceștia vor avea ocazia să împărtășească, la finalul expoziției, o idee despre viitor, printr-un desen sau câteva cuvinte.
„ACUM-AICI-ACOLO” / „NOW HERE THERE“
Curatori: Emil Ivănescu, Simina Filat
Comisar: Attila Kim
Expozanți: Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu, Anca Maria Păsărin, Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida“
Colaboratori: Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava.
Parteneri instituționali: Electrica Serv, Academia Română, Departamentul pentru Situații de Urgență – Ministerul Afacerilor Interne, Muzeul Național de Artă Contemporană, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Parteneri culturali: Asociația 4Culture, Spațiul de artă contemporană Aiurart, Asociația Hubs, Galeria Galateca
Parteneri strategici: Unicredit Bank, Iulius Company, Dolo Trans Olimp, Romcim, Theta, Luther Real Estate – „Fosta Fabrică“
Parteneri: Alumil, AllBIM, Greentek Lighting
Organizatori: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Arhitecților din România
Site
Despre Bienala de la Veneția
Bienala de la Veneția este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale dedicate expresiei artistice în domeniile artelor vizuale, arhitecturii, muzicii, teatrului, dansului și cinematografiei. Fiecare ediție oferă un mix de proiecte artistice reprezentative din fiecare țară participantă. Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale, inițiat cu peste 100 de ani în urmă, când a fost prezentă pentru prima dată la acest eveniment.
În cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Bienalei Internaționale de Arhitectură de la Veneția, desfășurată între 20 mai și 26 noiembrie 2023, vor fi organizate 64 de pavilioane naționale (27 în Padiglioni ai Giardini, 22 la all’Arsenale și 14 în centrul istoric al Veneției).
Detalii și imagini aici.
