Imobil clasat cu importanța B și identificat oficial sub cod LMI B-II-m-B-18144, în jurul Așezămintelor Ion I.C. Brătianu nu se mai desfășoară acțiuni speciale sau orice formă de activitate, dar prezentul promite un viitor mai optimist pentru acest spațiu care se înscrie în lista clădirilor istorice reper ale capitalei.
Fie din Bulevardul Dacia, fie din strada Biserica Amzei, se pot zări detaliile arhitecturale neoromânești ale unui imobil de patrimoniu din 1908 semnat de arhitectul Petre Antonescu, astăzi nepus în folosință, deși are un potențial cultural imens și este aflat într-o zonă cheie a Bucureștiului.
Dacă te afli pe partea cu Bulevardul, trebuie să tranzitezi aleile micului parc cu statuia centrală a lui Ion I.C. Brătianu, aceeași care a fost dată jos și ținută în condiții improprii timp de 53 de ani în timpul regimului comunist, pentru a te apropia să observi coloanele, arcadele îmbogățite și detaliile ornamentale specifice stilului.
.jpg)
La interior, în corpul A, cea mai impresionantă încăpere rămâne probabil sala de lectură, perfect luminată natural, aerisită și înaltă, unde domnesc mese și scaune din lemn sculptat, grele și impunătoare asemenea istoriei pe care o poartă, deasupra cărora străjuiesc 3 candelabre impresionante ale căror onduleuri armonizează geometria sălii, încadrate de două coloane minuțios detaliate – aducând ceva din atmosfera unui lăcaș religios bizantin. Mobilierul de lemn încă se regăsește în multe încăperi ale casei, la fel ca ușile masive ornamentate și detalii arhitecturale care s-au conservat de-a lungul timpului, dar care se degradează pe zi ce trece în absența unui plan real de intervenție.
ARCEN amintește despre Așezăminte că: ”Reședința familiei Brătianu, care are deschidere atât dinspre Biserica Amzei, cât și dinspre bulevardul Dacia, este ridicată în stilul arhitecturii neobrâncovenești și are schema vilelor pariziene, transpusă sub forma unei aripi de mănăstire muntenească. Comanditarul, în persoana ministrului de interne din guvernul de la București, viitor prim-ministru al României, își dorea o locuință modernă-manifest, care să sugereze rolul său public și implicarea sa în construcția noii națiuni române. Noua locuință trebuia, așadar, să exprime statutul comanditarului. Imobilul este inspirat din vechea arhitectură românească cu elemente orientale, bizantine și renascentiste, tradițională și eclezială.
Biblioteca, atelierul doamnei Elisa Brătianu și biroul lui Ionel Brătianu sunt încăperile cele mai rafinate ale casei, o replică a arhitecturii interioare a caselor domnești brâncovenești proiectate cu bolți, cupole, arce și coloane cu capiteluri, ce simbolizează statutul aristocratic al proprietarului și apartenența sa la elita vremii. Multe ornamente ale casei sunt preluate ca replici de la Palatul Mogoșoaia, Mănăstirea Văcărești și Hurezi, toate mărci ale stilului brâncovenesc. În interior multe încăperi au fost boltite după modelul vechilor case mănăstirești (un exemplu fiind camera care adăpostea biroul omului de Stat). Stucaturile sunt foarte îngrijite, iar ușile principale sunt încadrate cu motive românești. Tâmplăria era inițial din stejar și nuc, iar scările interioare – de marmură.”
.jpg)
În căutarea unui stil arhitectural specific românesc și prin contribuțiile semnificative ale arhitecților Ion Mincu și Ion N. Socolescu, s-a format la finalul secolului XIX arhitectura neoromânească sau neobrâncovenească. Perioada interbelică, în care imobilul lui Ionel Brătianu era în plin șantier, a reprezentat însuși apogeul stilului.
Ne întâlnim în București cu mai multe astfel de exemple de arhitectură neoromânească pe care le privim apreciativ, așa cum facem cu arhitectura valoroasă din jurul nostru, ceea ce nu ne motivează decât înspre salvarea și reintegrarea în viața orașului a unor astfel de clădiri de patrimoniu (sau nu doar) cum sunt Așezămintele Brătianu. Astăzi, privim la exemplele: Muzeul Național al Țăranului Român, Școala Centrală, Casa Lahovari, Primăria Sectorului 1, Vila Minovici, Palatul Kiseleff, Biserica Amzei și nu numai.
Romanian Design Week, prin parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, plănuiește să redeschidă temporar Așezămintele I.C. Brătianu pentru publicul larg cu ocazia celei de-a 10-a ediții de festival. În anticiparea acestui moment, proiectul lansează astăzi un preview și invită publicul să cunoască istoria și prezentul acestui ansamblu arhitectural prin intermediul platformei: www.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.ro.
.jpg)
---------------------------------
Proiectul sărbătorește istoria locală cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Dacă te afli pe partea cu Bulevardul, trebuie să tranzitezi aleile micului parc cu statuia centrală a lui Ion I.C. Brătianu, aceeași care a fost dată jos și ținută în condiții improprii timp de 53 de ani în timpul regimului comunist, pentru a te apropia să observi coloanele, arcadele îmbogățite și detaliile ornamentale specifice stilului.
La interior, în corpul A, cea mai impresionantă încăpere rămâne probabil sala de lectură, perfect luminată natural, aerisită și înaltă, unde domnesc mese și scaune din lemn sculptat, grele și impunătoare asemenea istoriei pe care o poartă, deasupra cărora străjuiesc 3 candelabre impresionante ale căror onduleuri armonizează geometria sălii, încadrate de două coloane minuțios detaliate – aducând ceva din atmosfera unui lăcaș religios bizantin. Mobilierul de lemn încă se regăsește în multe încăperi ale casei, la fel ca ușile masive ornamentate și detalii arhitecturale care s-au conservat de-a lungul timpului, dar care se degradează pe zi ce trece în absența unui plan real de intervenție.
ARCEN amintește despre Așezăminte că: ”Reședința familiei Brătianu, care are deschidere atât dinspre Biserica Amzei, cât și dinspre bulevardul Dacia, este ridicată în stilul arhitecturii neobrâncovenești și are schema vilelor pariziene, transpusă sub forma unei aripi de mănăstire muntenească. Comanditarul, în persoana ministrului de interne din guvernul de la București, viitor prim-ministru al României, își dorea o locuință modernă-manifest, care să sugereze rolul său public și implicarea sa în construcția noii națiuni române. Noua locuință trebuia, așadar, să exprime statutul comanditarului. Imobilul este inspirat din vechea arhitectură românească cu elemente orientale, bizantine și renascentiste, tradițională și eclezială.
Biblioteca, atelierul doamnei Elisa Brătianu și biroul lui Ionel Brătianu sunt încăperile cele mai rafinate ale casei, o replică a arhitecturii interioare a caselor domnești brâncovenești proiectate cu bolți, cupole, arce și coloane cu capiteluri, ce simbolizează statutul aristocratic al proprietarului și apartenența sa la elita vremii. Multe ornamente ale casei sunt preluate ca replici de la Palatul Mogoșoaia, Mănăstirea Văcărești și Hurezi, toate mărci ale stilului brâncovenesc. În interior multe încăperi au fost boltite după modelul vechilor case mănăstirești (un exemplu fiind camera care adăpostea biroul omului de Stat). Stucaturile sunt foarte îngrijite, iar ușile principale sunt încadrate cu motive românești. Tâmplăria era inițial din stejar și nuc, iar scările interioare – de marmură.”
În căutarea unui stil arhitectural specific românesc și prin contribuțiile semnificative ale arhitecților Ion Mincu și Ion N. Socolescu, s-a format la finalul secolului XIX arhitectura neoromânească sau neobrâncovenească. Perioada interbelică, în care imobilul lui Ionel Brătianu era în plin șantier, a reprezentat însuși apogeul stilului.
Ne întâlnim în București cu mai multe astfel de exemple de arhitectură neoromânească pe care le privim apreciativ, așa cum facem cu arhitectura valoroasă din jurul nostru, ceea ce nu ne motivează decât înspre salvarea și reintegrarea în viața orașului a unor astfel de clădiri de patrimoniu (sau nu doar) cum sunt Așezămintele Brătianu. Astăzi, privim la exemplele: Muzeul Național al Țăranului Român, Școala Centrală, Casa Lahovari, Primăria Sectorului 1, Vila Minovici, Palatul Kiseleff, Biserica Amzei și nu numai.
Romanian Design Week, prin parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, plănuiește să redeschidă temporar Așezămintele I.C. Brătianu pentru publicul larg cu ocazia celei de-a 10-a ediții de festival. În anticiparea acestui moment, proiectul lansează astăzi un preview și invită publicul să cunoască istoria și prezentul acestui ansamblu arhitectural prin intermediul platformei: www.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.ro.
---------------------------------
Proiectul sărbătorește istoria locală cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
