Fabrica de Pensule este un spațiu de artă contemporană care a luat naștere la începutul anului 2009, ca o inițiativă de a coagula ideile, evenimentele și proiectele mai multor organizații culturale, galerii, manageri culturali și artiști independenți din Cluj, dar și ca o rezolvare a problemei spațiilor de expunere independente din oraș, care erau limitate, spre inexistente la vremea respectivă. Dar Fabrica a devenit și un model de colaborare și de supraviețuire a unor inițiative independente, curajoase, care își justifică avântul cu ajutorul unui public care crește încet, dar sigur, dar și prin recunoașterea mediul profesionist, care vine de cele mai multe ori via Occident.
Povestea Fabricii de Pensule a devenit deja celebră - ea a început cu găsirea unui anunț într-un ziar local, care spunea simplu, aparent banal, firesc: “Închiriez fabrică!”. A continuat cu un efort susținut al inițiatorilor acestui proiect, printre care s-au numărat câteva galerii de artă și o întreagă generație de artiști din Cluj, care căutau alternative la un peisaj artistic local aproape amorțit și își doreau demararea unui proiect colectiv de amploare.
Am vrut să stăm de vorbă cu câțiva dintre oamenii care cunosc povestea Fabricii de Pensule încă de la început și care știu ce a însemnat ea pentru scena culturală din Cluj, însă am descoperit destul de repede că fabrica este un personaj principal în multe dintre poveștie de succes de aici, o mare parte din board-ul Fabricii fiind implicat direct în cele mai importante evenimente și manifestări artistice din Cluj. Totul pare interconectat pe Str. Henri Barbusse 59-61. Aproape că țoți cei cu care am stat de vorbă de-a lungul vizitelor de la Cluj și al paginilor acestui număr, sunt parte din marea familie a Fabricii de Pensule, ca reprezentanți, colaboratori sau consumatori. Miki Braniște, Diana Marincu, Mihai Pop, Klara Veer, cei de la Planwerk, cei de la ColectivA, sunt doar o parte din acest portret. Toată lumea pare să facă cu schimbul în povestea cu multe etaje pe care o reprezintă Fabrica de Pensule pentru Cluj.
Modelărie
Fabrica are o istorie ce merită un deznodământ aparte: o fabrică în care se făceau pensule, atât cele folosite la vopsitul gardurilor și al balcoanelor, cât și cele cu care se realizau picturi sau se desăvârșeau opere artistice este acum primul și probabil cel mai important proiect colaborativ din România și a devenit și un exemplu de reconversie culturală a unui spațiu post-industrial.
Fabrica de pensule a fost un stabiliment industrial, în care ambițiile artistice au revendicat într-un final spațiul, fără drept de apel. Cu o suprafaţă de peste 2.500 mp, un număr de 40 de artişti contemporani, 5 galerii de artă contemporană, 10 organizaţii culturale și două săli de spectacol, proiectul se poate mândri și cu faptul că a devenit un portret loial al scenei artistice contemporane indepedente din Cluj, care a reușit între timp să devină un reper la nivel național. Asumarea unui program coerent, dar și a unor proiecte speciale dedicate comunității locale, au transformat Fabrica de Pensule într-o rețetă de succes și într-un model pentru mulți creativi din țară. FDP a fost gândită ca o federație și este de fapt o organizație neguvernamentală și non-profit, iar printre obiectivele asumate ale acesteia se numără: consolidarea comunității creative artistice locale, facilitarea accesului la spații de creație și difuzare a culturii, dar și apropierea publicului larg de cultură.
Punctul pe Galerii
Pe lângă lista impresionantă de proiecte și de programe pe care le găzduiește sau organizează Fabrica de Pensule, clădirea adăpostește și unele dintre cele mai importante galerii de artă din Cluj și din România. Povestea de succes a Fabricii este strâns legată de ascensiunea unor galerii ca Plan B, Sabot sau Bazis.
Iniţiatorii Galeriei Plan B au fost Adrian Ghenie, unul dintre cei mai apreciați pictori contemporani, şi Mihai Pop, considerat unul dintre cei mai bun galeriști români și unul dintre personajele principale ale scenei artistice din Cluj.
