Cel mai vechi cinematograf din țară care își păstrează încă această funcțiune, Arta din Cluj, se află în “Palatul Sebestyen”, din str. Universității nr.3, care a fost construit ca imobil de raport. Construcția lui a fost simultană cu cea a imobilului din str. Universității nr.1 (arh. Kármán Alldár și Ullmann Gyula), care a fost sediul Primei Societăți Maghiare de Asigurări. Amblele clădiri sunt construite în stil eclectic cu elemente secession și sunt clasate ca monument.
Constructorul celor două clădiri a fost David Sebestyen, antreprenor al vremii, care a construit și multe dintre clădirile reprezentative ale Clujului de la începutul secolului XX (precum actualul Tribunal, Clinica Medicală III, Facultatea de drept etc.).
Cinematograful de la parterul clădirii a fost inaugurat la 10 octombrie 1913, sub numele de cinematograful Universității (Egyetem Mozgó) sau Select (Select Mozgó). Numele "Arta" l-a primit ulterior și l-a păstrat până în prezent.
Cinematograful a fost condus de Janovics Jenö, cel care în anul 1913 a deschis prima casă de producție din Transilvania și care a lansat nume importante precum Kertész Mihaly (devenit cunoscut sub numele de Michael Curtiz ca regizor al filmului "Casablanca") și Korda Sandor (cunoscut drept Sir Alexander Korda, personalitate marcantă pentru începuturile cinematografiei britanice), care și-au început cariera regizorală în Cluj.
De atunci, timp de peste o sută de ani a funcționat ca cinematograf.
Întreaga clădire a revenit în proprietatea familiei Sebestyen în 2011. Monica Sebestyen povestește despre intențiile familiei în ceea ce privește viitorul cinematografului Arta, care a găzduit în ultimii ani proiecții de film din cadrul mai multor festivaluri clujene sau alte evenimente culturale.
Interviu cu Monica Sebestyen
Ce planuri aveți pentru cinematograf?
În primul rând ne dorim ca cinematograful să fie un spațiu cultural viu cu o funcționare permanentă.
Vrem să continuăm lunga tradiție pe care o are ca cinematograf de artă urmărind să difuzăm în principal filme europene și independente. De altfel, cinematograful face parte din Europa Cinemas, rețeaua internațională care favorizează circulația filmelor europene.
În același timp urmărim ca cinematograful să se distingă printr-un concept și o consecvență a programării, care să vină în completarea ofertei deja existente în celelalte cinematografe. O atenție deosebită va fi acordată programelor educaționale.
Pe lângă acestea sunt luate în considerare și alte evenimente legate de film, teatru și muzică.
Putem spune că am investit și investim în continuare foarte mult timp, energie și bani pentru a se putea realiza aceste lucruri, deoarece este un spațiu semnificativ de patrimoniu, care păstrează tipologia tradițională de cinematografe de la începutul secolului XX și, în același timp, este important pentru comunitatea Clujului.
Ce ați făcut în acest sens?
Primul pas pe care l-am făcut după ce ni s-a restituit cinematograful a fost să înțelegem contextul local și cel european precum și care sunt problemele actuale, pentru a vedea în ce direcții ar trebui să mergem. În acest scop am participat la diverse traininguri de managementul cinematografelor de artă și la conferințe în străinătate. Astfel ne-am dat seama că problemele cu care se confruntă Arta sunt comune și pentru alte cinematografe de artă din Europa. Este un moment de cotitură în istoria cinematografelor în general, în Europa închizându-se din păcate multe cinematografe similare cu al nostru, pentru că s-au dovedit a fi nesustenabile.
Acesta este și motivul pentru care cinematografele își extind activitatea către un program alternativ, lucru pe care îl urmărim și noi.
În continuare căutăm surse de finanțare pentru dotarea sălii și parteneriate pentru evenimente. Suntem în discuție cu posibili parteneri, care încă nu s-a finalizat. Lucrurile avansează destul de lent, dar avem încredere că în viitor vom putea redeschide cinematograful cu programe care se vor întinde pe tot parcursul anului.
De asemenea, avem un proiect de amenajare al cinematografului care implică pe lângă amenajarea sălii și pe cea a foaierului, care să devină la rândul lui un spațiu plăcut. În același timp, prin tratarea lui și a fațadei laterale vrem ca spațiul să se deschidă către oraș.
Ce evenimente culturale poate găzdui acum ? Pentru ce tip de evenimente și în ce condiții poate fi închiriat?
Cinematograful poate fi închiriat pentru proiecții de filme, mici spectacole de teatru sau muzică, lansări de carte/reviste, evenimente experimentale, new media etc. Vrem să păstrăm în primul rând profilul cultural al spațiului, ca atare a trebuit să refuzăm evenimente care nu se încadrau în această direcție.
Ce se întâmplă în prezent cu cinematograful? Este funcțional?
După ce cinematograful a reintrat în proprietatea noastră, foștii administratori ai sălii (RADEF România Film) au decis să renunțe la exploatarea sălii, luând aparatura și mare parte din dotări. Astfel, din primăvara anului 2012 cinematograful nu a mai putea avea o funcționare continuă, fiind organizate doar evenimente punctuale precum TIFF sau Zilele Filmului Maghiar. La aceste evenimente sala a fost plină, ceea ce denotă nevoia unui astfel de spațiu.
Cinematograful este într-o stare foarte bună, însă îi lipsesc echipamentele de proiecție digitală și sonorizare, care sunt extrem de costisitoare. De asemenea, un sistem de încălzire adecvat ar permite funcționarea și în timpul sezonului rece.
După cum spuneam, avem proiecții doar în timpul diferitelor evenimente, iar prețul biletelor diferă în funcție de eveniment. Echipamentele digitale sunt închiriate de organizatori, dar când este cazul folosim și proiectorul pe care îl avem pentru proiecțiile de filme de pe peliculă.
