Expoziția de față preia și extinde o serie de teme explorate în cadrul expoziției anterioare, desfășurate recent la Salonul de proiecte – Călătorii, fotografii, prietenii. Lee Miller, Lena Constante, Elena Pătrășcanu. Viețile și activitatea artistică ale celor trei protagoniste au adus în prim-plan un ansamblu complex de problematici, pe care artistele și cercetătoarele implicate în această nouă etapă le explorează fie în continuitate și confruntare directă, fie printr-o perspectivă oblică, mediată de propria subiectivitate, activând linii de tensiune semnificative pentru contextul contemporan.
Phoebe von Held reia și aprofundează unele dintre direcțiile deschise în expoziția precedentă, focalizându-se pe episodul întâlnirii din 1946, la București, dintre Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu. În acel context, Lee Miller a documentat cu sensibilitate, ingeniozitate și o regie atent orchestrată activitatea din atelierul teatrului Țăndărică, unde un colectiv de femei crea marionete pentru spectacole destinate copiilor. Fotografiile ei captează nu doar procesul creativ, ci și preocupările politice antifasciste ale acestora – un aspect care a rezonat profund cu interesele lui Lee Miller. Phoebe von Held creează o scenografie spectaculoasă care face trimitere la parcursurile ulterioare ale Lenei Constante și Elenei Pătrășcanu, marcate de un proces politic ce le-a întrerupt brutal traiectoriile profesionale și a dus la destrămarea iremediabilă a prieteniei dintre ele. Demersul de cercetare al Danei Andrei propune o relectură critică a narațiunii istorice prin prisma unei perspective socialiste contemporane, evidențiind modul în care potențialul emancipator al mișcărilor de stânga este erodat de discursul anticomunist. Această lectură unilaterală a trecutului funcționează ca un mecanism de blocare a imaginarului politic alternativ, contribuind, totodată, la crearea unui vid ideologic care facilitează reactivarea formelor de extremism în societate.
Instalația Mădălinei Zaharia explorează modalități posibile de ficționalizare și instrumentalizare a experienței personale în scopul înțelegerii mai profunde a relației noastre cu o lume marcată de conflicte și înstrăinare. Artista folosește teoria afectului, cinematografia experimentală, poezia și scrisul ca mijloace de a desena colectiv și de a reimagina aspirații sociale și posibile norme viitoare. În ultimii cinci ani, filmul a devenit pentru ea un instrument tot mai important pentru a înțelege și a se conecta cu subconștientului său, creând un nou tip de estetică vizuală, în care timiditatea și introspecția devin repere ale unei alte maniere de a spune o poveste – una care combină frumusețea, prietenia, visarea radicală și imaginația pentru a încuraja moduri autentice și neobișnuite de a fi în lume.
În practica Ancăi Munteanu Rimnic, recuperarea artefactelor tradiționale din spațiul natal — părăsit în copilărie — funcționează ca un instrument de sondare a identității, articulată la intersecția dintre memorie personală/culturală și experiență diasporică. Lucrarea Ceramic Carpet, care operează printr-un proces de (de)construcție formală a tiparelor geometrice specifice scoarțelor țărănești, devine un spațiu de meditație asupra tensiunii dintre semnele unei apartenențe afective, încărcate de melancolie și pierdere, și o subiectivitate aflată într-un proces constant de reconfigurare și reînscriere simbolică. Pentru Anca Munteanu Rimnic, recursul la meșteșugul tradițional — fie deturnat ca materialitate, fie utilizat ca ready-made — devine o modalitate de a negocia tensiunea dintre imaginea de sine, exotizantă, proiectată din exterior, și instabilitatea profundă a oricărei construcții identitare.
***
Colecții și arhive: Lee Miller Archives, East Sussex
Mulțumiri speciale: Dr. Ute Caumanns, Smadar Dreyfus, Dr. Andrea Fredericksen, Kitty Kraus, Ioana Marinescu, Maria Mora, Mihai Pop, Joachim Umlauf, Dan Vezentan
Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului Tipare mobilizatoare: solidarități transnaționale feminine.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român; Radio România Cultural; Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”; Federația Comunităților Evreiești din România
Cu sprijinul: Goethe-Institut, România; Galeria Plan B
Sponsor: Corcova Roy & Dâmboviceanu
***
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Ana Maria Ștefan
Phoebe von Held reia și aprofundează unele dintre direcțiile deschise în expoziția precedentă, focalizându-se pe episodul întâlnirii din 1946, la București, dintre Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu. În acel context, Lee Miller a documentat cu sensibilitate, ingeniozitate și o regie atent orchestrată activitatea din atelierul teatrului Țăndărică, unde un colectiv de femei crea marionete pentru spectacole destinate copiilor. Fotografiile ei captează nu doar procesul creativ, ci și preocupările politice antifasciste ale acestora – un aspect care a rezonat profund cu interesele lui Lee Miller. Phoebe von Held creează o scenografie spectaculoasă care face trimitere la parcursurile ulterioare ale Lenei Constante și Elenei Pătrășcanu, marcate de un proces politic ce le-a întrerupt brutal traiectoriile profesionale și a dus la destrămarea iremediabilă a prieteniei dintre ele. Demersul de cercetare al Danei Andrei propune o relectură critică a narațiunii istorice prin prisma unei perspective socialiste contemporane, evidențiind modul în care potențialul emancipator al mișcărilor de stânga este erodat de discursul anticomunist. Această lectură unilaterală a trecutului funcționează ca un mecanism de blocare a imaginarului politic alternativ, contribuind, totodată, la crearea unui vid ideologic care facilitează reactivarea formelor de extremism în societate.
Instalația Mădălinei Zaharia explorează modalități posibile de ficționalizare și instrumentalizare a experienței personale în scopul înțelegerii mai profunde a relației noastre cu o lume marcată de conflicte și înstrăinare. Artista folosește teoria afectului, cinematografia experimentală, poezia și scrisul ca mijloace de a desena colectiv și de a reimagina aspirații sociale și posibile norme viitoare. În ultimii cinci ani, filmul a devenit pentru ea un instrument tot mai important pentru a înțelege și a se conecta cu subconștientului său, creând un nou tip de estetică vizuală, în care timiditatea și introspecția devin repere ale unei alte maniere de a spune o poveste – una care combină frumusețea, prietenia, visarea radicală și imaginația pentru a încuraja moduri autentice și neobișnuite de a fi în lume.
În practica Ancăi Munteanu Rimnic, recuperarea artefactelor tradiționale din spațiul natal — părăsit în copilărie — funcționează ca un instrument de sondare a identității, articulată la intersecția dintre memorie personală/culturală și experiență diasporică. Lucrarea Ceramic Carpet, care operează printr-un proces de (de)construcție formală a tiparelor geometrice specifice scoarțelor țărănești, devine un spațiu de meditație asupra tensiunii dintre semnele unei apartenențe afective, încărcate de melancolie și pierdere, și o subiectivitate aflată într-un proces constant de reconfigurare și reînscriere simbolică. Pentru Anca Munteanu Rimnic, recursul la meșteșugul tradițional — fie deturnat ca materialitate, fie utilizat ca ready-made — devine o modalitate de a negocia tensiunea dintre imaginea de sine, exotizantă, proiectată din exterior, și instabilitatea profundă a oricărei construcții identitare.
***
Colecții și arhive: Lee Miller Archives, East Sussex
Mulțumiri speciale: Dr. Ute Caumanns, Smadar Dreyfus, Dr. Andrea Fredericksen, Kitty Kraus, Ioana Marinescu, Maria Mora, Mihai Pop, Joachim Umlauf, Dan Vezentan
Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului Tipare mobilizatoare: solidarități transnaționale feminine.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român; Radio România Cultural; Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”; Federația Comunităților Evreiești din România
Cu sprijinul: Goethe-Institut, România; Galeria Plan B
Sponsor: Corcova Roy & Dâmboviceanu
***
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Ana Maria Ștefan
