Vineri, 12 decembrie, de la ora 18.00 la 2/3 galeria are loc deschiderea expoziției de fotografie a artistei germane Iwajla Klinke, în prezența autoarei. Intitulată „HYPNOPOMP” expoziția este curatoriată de Călina Coman, aceasta va rămâne deschisă publicului până pe 21 ianuarie 2026, la 2/3 galeria (Strada Franceză nr. 4), în intervalul joi-vineri (14-19), sâmbătă-duminică (12-17).
În teoria riturilor de trecere, liminalul desemnează zona intermediară în care subiectul se regăsește între două stări ale existenței, într-un teritoriu al incertitudinii, al potențialului, al nedeterminatului. Cea mai accesibilă formă a unei experiențe de acest tip apare în stările hipnogogice și hipnopompice. Prima precede somnul, când conștiința piere în REM, iar cealaltă se petrece în revers, în pre-trezire, când mintea expediază somnul dar nu atinge câmpul lucidității. Este o stare ce aparține unui timp amorf, în care rulează imagini cu o densitate onirică și realul se instituie ca un spațiu arhetipal. În acest cadru fenomenologic se înscrie expoziția Iwajlei Klinke, intitulată HYPNOPOMP, care propune, printr-o înșiruire de portrete, o metodă de parcurgere și deconstrucție a tradițiilor, ritualurilor și privirii contemporane.
Practica Iwajlei Klinke explorează această zonă interstițială printr-un ritual propriu. Artista călătorește frecvent în diverse colțuri ale lumii pentru a participa și a evida portrete fotografice în timpul festivităților, ceremoniilor, sărbătorilor, evenimentelor majore din ciclul vieții unor tineri, ocolind dimensiunea socioculturală și etnografică, și urmărind, mai curând, decontextualizarea unor manifestări, deghizări și transformări identitare temporare. Extrase din seva comunitară și așezate în fața unei pânze negre, figurile apar asemenea prezențelor nepământene din mitologiile drumului inițiatic; sunt chipuri familiare, și totuși stranii, cu fizionomii recognoscibile și totuși întrupând un alt corp – zoomorf, în cazul Therian Infantes V și III – sau o altă identitate, în cazul băieților (pre)pubertini costumați în preacuvioasele madonne. Fundalul negru, abisal, evocă tradiția portretisticii renascentiste, baroce, și se învecinează compozițional cu lucrări canonice ale Marilor Maeștri (Titian, Vermeer, Caravaggio) care conferă modelului, prin neutralitatea planului secund, o intensitate aproape plutitoare; cadrul documentar și contextul fizic din spatele acestui văl sunt obturate deliberat, întocmai pentru consacrarea discursului subversiv al artistei, care modelează și ocrotește prezențele umane autonome. Ceea ce naște întunecimea fundalului este o mai mare atenție asupra costumului, trăsăturilor, posturii, privirii, elementelor morfologice care constituie imaginea. Inclusiv corpurile pot fi citite, mai departe, ca suporturi ale unor transferuri simbolice, care străbat granițe de gen, vârstă, rol, identitate.
În expoziție, așadar, se conturează o comunitate fluidă. Lucrările din serii precum The Bee King II (Canada, 2013), Mexican Diaries II (2016–2017), Therian Infantes (2016–2017) sau Grammar of Grief (2015) dialoghează într-un ansamblu vizual atemporal și transcultural. Diversitatea geografică este absorbită de estetică unitară, picturală, fantastică, iar diferențele culturale se transformă în variațiuni ale aceleiași funcții: aceea de a institui, prin portret, un spațiu tranzitoriu. Expoziția propune un parcurs colectiv al ghizilor în fel și chip care însoțesc conștiința la ieșirea din obscuritate, reactivând, în ochii celor ce navighează spațiul, memoria transformării și reapariția sacrului în imaginarul contemporan. Iwajla Klinke propune un mic îndrumar planetar al unor figuri ritualice, modelate cu lumină naturală și o recuzită austeră, într-un volum iconografic loial istoriei artei, străin fotografiei, familiar picturii, rezistent înregimentării artistice și deschis interpretării metafizice, pentru a dezvălui ceea ce rămâne, în definitv, indescriptibil. /Călina Coman
Iwajla Klinke (n. 1976) este o artistă vizuală stabilită în Berlin, ale cărei lucrări explorează identitatea culturală, memoria istorică, precum și genul și masculinitatea prin fotografie și tehnici mixte. Cu o pregătire în istoria artei, Studii evreiești și Studii islamice la FU Berlin, a expus pe scară largă în Germania și la nivel internațional, în orașe precum Berlin, Paris, Viena, São Paulo, Toronto și New York. Retrospectiva sa, The Nymphs are Departed, găzduită anul acesta de Diözesanmuseum München/Freising (martie–august 2025), va prezenta aproape 40 de lucrări de mari dimensiuni. Cel mai recent proiect al său, Schöne Neue Welt, a fost expus la Galerie Anita Beckers din Frankfurt (2024). Klinke este apreciată pentru narațiunile sale vizuale evocatoare și măiestria sa tehnică.
***
Expoziția este organizată de 2/3 Galeria in parteneriat cu Centrul Cultural German Iași, Institutului Goethe si Borderline Art Space. Sponsor: Crama Cotnari.
În teoria riturilor de trecere, liminalul desemnează zona intermediară în care subiectul se regăsește între două stări ale existenței, într-un teritoriu al incertitudinii, al potențialului, al nedeterminatului. Cea mai accesibilă formă a unei experiențe de acest tip apare în stările hipnogogice și hipnopompice. Prima precede somnul, când conștiința piere în REM, iar cealaltă se petrece în revers, în pre-trezire, când mintea expediază somnul dar nu atinge câmpul lucidității. Este o stare ce aparține unui timp amorf, în care rulează imagini cu o densitate onirică și realul se instituie ca un spațiu arhetipal. În acest cadru fenomenologic se înscrie expoziția Iwajlei Klinke, intitulată HYPNOPOMP, care propune, printr-o înșiruire de portrete, o metodă de parcurgere și deconstrucție a tradițiilor, ritualurilor și privirii contemporane.
Practica Iwajlei Klinke explorează această zonă interstițială printr-un ritual propriu. Artista călătorește frecvent în diverse colțuri ale lumii pentru a participa și a evida portrete fotografice în timpul festivităților, ceremoniilor, sărbătorilor, evenimentelor majore din ciclul vieții unor tineri, ocolind dimensiunea socioculturală și etnografică, și urmărind, mai curând, decontextualizarea unor manifestări, deghizări și transformări identitare temporare. Extrase din seva comunitară și așezate în fața unei pânze negre, figurile apar asemenea prezențelor nepământene din mitologiile drumului inițiatic; sunt chipuri familiare, și totuși stranii, cu fizionomii recognoscibile și totuși întrupând un alt corp – zoomorf, în cazul Therian Infantes V și III – sau o altă identitate, în cazul băieților (pre)pubertini costumați în preacuvioasele madonne. Fundalul negru, abisal, evocă tradiția portretisticii renascentiste, baroce, și se învecinează compozițional cu lucrări canonice ale Marilor Maeștri (Titian, Vermeer, Caravaggio) care conferă modelului, prin neutralitatea planului secund, o intensitate aproape plutitoare; cadrul documentar și contextul fizic din spatele acestui văl sunt obturate deliberat, întocmai pentru consacrarea discursului subversiv al artistei, care modelează și ocrotește prezențele umane autonome. Ceea ce naște întunecimea fundalului este o mai mare atenție asupra costumului, trăsăturilor, posturii, privirii, elementelor morfologice care constituie imaginea. Inclusiv corpurile pot fi citite, mai departe, ca suporturi ale unor transferuri simbolice, care străbat granițe de gen, vârstă, rol, identitate.
În expoziție, așadar, se conturează o comunitate fluidă. Lucrările din serii precum The Bee King II (Canada, 2013), Mexican Diaries II (2016–2017), Therian Infantes (2016–2017) sau Grammar of Grief (2015) dialoghează într-un ansamblu vizual atemporal și transcultural. Diversitatea geografică este absorbită de estetică unitară, picturală, fantastică, iar diferențele culturale se transformă în variațiuni ale aceleiași funcții: aceea de a institui, prin portret, un spațiu tranzitoriu. Expoziția propune un parcurs colectiv al ghizilor în fel și chip care însoțesc conștiința la ieșirea din obscuritate, reactivând, în ochii celor ce navighează spațiul, memoria transformării și reapariția sacrului în imaginarul contemporan. Iwajla Klinke propune un mic îndrumar planetar al unor figuri ritualice, modelate cu lumină naturală și o recuzită austeră, într-un volum iconografic loial istoriei artei, străin fotografiei, familiar picturii, rezistent înregimentării artistice și deschis interpretării metafizice, pentru a dezvălui ceea ce rămâne, în definitv, indescriptibil. /Călina Coman
Iwajla Klinke (n. 1976) este o artistă vizuală stabilită în Berlin, ale cărei lucrări explorează identitatea culturală, memoria istorică, precum și genul și masculinitatea prin fotografie și tehnici mixte. Cu o pregătire în istoria artei, Studii evreiești și Studii islamice la FU Berlin, a expus pe scară largă în Germania și la nivel internațional, în orașe precum Berlin, Paris, Viena, São Paulo, Toronto și New York. Retrospectiva sa, The Nymphs are Departed, găzduită anul acesta de Diözesanmuseum München/Freising (martie–august 2025), va prezenta aproape 40 de lucrări de mari dimensiuni. Cel mai recent proiect al său, Schöne Neue Welt, a fost expus la Galerie Anita Beckers din Frankfurt (2024). Klinke este apreciată pentru narațiunile sale vizuale evocatoare și măiestria sa tehnică.
***
Expoziția este organizată de 2/3 Galeria in parteneriat cu Centrul Cultural German Iași, Institutului Goethe si Borderline Art Space. Sponsor: Crama Cotnari.
