Lea Rasovszky este unul dintre educatorii culturali și artiștii Bauhaus.
Lea Rasovszky este o artistă pasionată de periferii, oameni speciali, subiecte controversate, desene animate și manele. Câteodată separat, uneori de toate odată. Militează, provoacă și dezbate clișee sociale românești, încurajând copiii să își câștige independența prin răzvrătire, prin nesupunere, prin cunoștințe, aşa cum a făcut şi cu elevii de la Cerc. Bauhaus, iniţiativă organizată de Asociația 37. Arta urâtă aduce o binemeritată pauză de la „făcutul frumos” al școlii românești, iar Lea este parte din această relaxare și deschidere față de toate subiectele lumii.
Cu ce asociezi mișcarea Bauhaus și ce înseamnă pentru tine? Te-a inspirat în vreun fel?
Pe multe planuri, mișcarea Bauhaus a însemnat elaborarea și aplicarea unor strategii foarte constructive pentru creativitate și a unui mod de gândire cu adevărat out of the box. Pe mine personal nu m-a influențat în mod direct; eroii mei vin din alte lumi, poate mai puțin conceptuale, așa a fost să fie. Cred că de abia acum, adult fiind, înțeleg mai bine anumite principii, le înțeleg în totalitate utilitatea, mai ales atunci când este vorba de educație. Un exemplu interesant este că în liceu (de arte) îl uram cu pasiune pe Itten pentru ca ne era predat ca un fel de biblie, un adevăr absolut care mergea agresiv împotriva a tot ce îmi doream eu de la arta vizuală. Acum, pentru ca m-am intersectat cu el în mod relaxat și benevol, am concluzionat că da, he was pretty cool. :)
Există vreo figură a școlii Bauhaus care să-ți fi atras atenția în mod deosebit? Dacă da, în ce fel?
Mi se pare interesantă ca mișcare și ca grup conturat de indivizi inteligenți care a reușit să concretizeze viziunea și să o transforme într-o forță.
De la Weimar la Târgu Ocna. Care au fost primele tale reacții și gânduri când Asociația 37 ți-a propus să fii parte din proiect?
Din experiența ultimilor ani, mă aștept la chestii foarte mișto de fiecare data când Asociația 37 vine cu o propunere. Mi-a plăcut că am fost pusă în situația de a revizita tot ce știam despre Bauhaus și cred ca am descoperit mult mai mult decât mă așteptam.
Filosofia Bauhaus invită la explorare, imaginație, colaborare, funcționalitate sau simplificare. Ce a fost important și de reper pentru tine să le insufli elevilor în cadrul atelierului?
Esențial. Cred că aceste aspecte lipsesc din parcursul educațional tipic școlilor din România. Cu toate acestea, sunt semne de sănătate pentru experiența educațională, dau rezultate naturale, crează oameni curajoși, curioși și abili.
Două zile pline de exerciții și activități. Cum s-au conectat elevii cu principiile Bauhaus? Pe măsură ce atelierul se desfășura, unde ai simțit că apar provocări și ce i-a entuziasmat cel mai mult?
A început cu o joacă cumva misterioasă, se tot vehicula acest cuvânt ciudat, Bauhaus, și treptat cred că au început să se lămurească care sunt puterile lui. Provocări au existat, așa cum este firesc, lucrăm unii cu alții, e un proces care funcționează pe mai multe sensuri. Provocarea principală a fost echilibrul fin dintre un exercițiu amuzant și transmiterea unei lecții mai complexe care se ascunde sub acest pretext. Cred că s-au amuzat lucrând toți odată, faptul că li s-a permis și chiar a fost încurajat haosul constructiv, faptul că au deținut control total asupra rezultatului final. Empowering stuff. :)
Ce descoperiri ai făcut lucrând cot la cot cu elevii?
Cele pe care le am, din fericire, de fiecare dată. Și anume faptul că ne învățăm reciproc și că suntem cu adevărat o echipă dacă știm să fim deschiși și interesați cu adevărat.
Responsabilitatea față de resursele pe care le avem - a apărut acest subiect în discuțiile de atelier?
În cadrul atelierelor susținute de mine, nu în mod direct. Am lucrat cu resurse simple și cred că și asta e o lecție în sine. Poți face enorm de multe cu puținul pe care îl desconsiderăm cu lejeritate.
Cât de importantă crezi că este experiența aceasta pentru copii? Crezi că ar fi util ca aceste exerciții să fie replicate și în alte școli?
Orice experiență educațională care nu e rigidă, ci din contră, relaxată și în același timp concretă, are șanse enorme de a forma pozitiv copiii implicați (și nu numai). Ar fi utilă o restructurare profundă a sistemului educațional, dar un pas solid înainte ar fi introducerea în normalitatea programei școlare a cât mai multe exerciții experimentale, inteligente și prietenoase.
Despre Bauhaus
Școala și mișcarea artistică Bauhaus au apărut în Germania acum 100 de ani sub îndrumarea arhitectului Walter Gropius, îmbinând optim artele, arhitectura și designul, teatrul și dansul, fotografia și mobilierul într-un mod care ne influențează și astăzi.
Despre pedagogie
Cercul de artă contemporană de la Târgu Ocna își propune ca de la an la an să crească interesul elevilor pentru artă prin întâlniri directe cu artiști contemporani, prezentări, discuții non-formale, ateliere, vizite la muzee și galerii.
Lea Rasovszky este o artistă pasionată de periferii, oameni speciali, subiecte controversate, desene animate și manele. Câteodată separat, uneori de toate odată. Militează, provoacă și dezbate clișee sociale românești, încurajând copiii să își câștige independența prin răzvrătire, prin nesupunere, prin cunoștințe, aşa cum a făcut şi cu elevii de la Cerc. Bauhaus, iniţiativă organizată de Asociația 37. Arta urâtă aduce o binemeritată pauză de la „făcutul frumos” al școlii românești, iar Lea este parte din această relaxare și deschidere față de toate subiectele lumii.
Cu ce asociezi mișcarea Bauhaus și ce înseamnă pentru tine? Te-a inspirat în vreun fel?
Pe multe planuri, mișcarea Bauhaus a însemnat elaborarea și aplicarea unor strategii foarte constructive pentru creativitate și a unui mod de gândire cu adevărat out of the box. Pe mine personal nu m-a influențat în mod direct; eroii mei vin din alte lumi, poate mai puțin conceptuale, așa a fost să fie. Cred că de abia acum, adult fiind, înțeleg mai bine anumite principii, le înțeleg în totalitate utilitatea, mai ales atunci când este vorba de educație. Un exemplu interesant este că în liceu (de arte) îl uram cu pasiune pe Itten pentru ca ne era predat ca un fel de biblie, un adevăr absolut care mergea agresiv împotriva a tot ce îmi doream eu de la arta vizuală. Acum, pentru ca m-am intersectat cu el în mod relaxat și benevol, am concluzionat că da, he was pretty cool. :)
Există vreo figură a școlii Bauhaus care să-ți fi atras atenția în mod deosebit? Dacă da, în ce fel?
Mi se pare interesantă ca mișcare și ca grup conturat de indivizi inteligenți care a reușit să concretizeze viziunea și să o transforme într-o forță.
De la Weimar la Târgu Ocna. Care au fost primele tale reacții și gânduri când Asociația 37 ți-a propus să fii parte din proiect?
Din experiența ultimilor ani, mă aștept la chestii foarte mișto de fiecare data când Asociația 37 vine cu o propunere. Mi-a plăcut că am fost pusă în situația de a revizita tot ce știam despre Bauhaus și cred ca am descoperit mult mai mult decât mă așteptam.
Filosofia Bauhaus invită la explorare, imaginație, colaborare, funcționalitate sau simplificare. Ce a fost important și de reper pentru tine să le insufli elevilor în cadrul atelierului?
Esențial. Cred că aceste aspecte lipsesc din parcursul educațional tipic școlilor din România. Cu toate acestea, sunt semne de sănătate pentru experiența educațională, dau rezultate naturale, crează oameni curajoși, curioși și abili.
Două zile pline de exerciții și activități. Cum s-au conectat elevii cu principiile Bauhaus? Pe măsură ce atelierul se desfășura, unde ai simțit că apar provocări și ce i-a entuziasmat cel mai mult?
A început cu o joacă cumva misterioasă, se tot vehicula acest cuvânt ciudat, Bauhaus, și treptat cred că au început să se lămurească care sunt puterile lui. Provocări au existat, așa cum este firesc, lucrăm unii cu alții, e un proces care funcționează pe mai multe sensuri. Provocarea principală a fost echilibrul fin dintre un exercițiu amuzant și transmiterea unei lecții mai complexe care se ascunde sub acest pretext. Cred că s-au amuzat lucrând toți odată, faptul că li s-a permis și chiar a fost încurajat haosul constructiv, faptul că au deținut control total asupra rezultatului final. Empowering stuff. :)
Ce descoperiri ai făcut lucrând cot la cot cu elevii?
Cele pe care le am, din fericire, de fiecare dată. Și anume faptul că ne învățăm reciproc și că suntem cu adevărat o echipă dacă știm să fim deschiși și interesați cu adevărat.
Responsabilitatea față de resursele pe care le avem - a apărut acest subiect în discuțiile de atelier?
În cadrul atelierelor susținute de mine, nu în mod direct. Am lucrat cu resurse simple și cred că și asta e o lecție în sine. Poți face enorm de multe cu puținul pe care îl desconsiderăm cu lejeritate.
Cât de importantă crezi că este experiența aceasta pentru copii? Crezi că ar fi util ca aceste exerciții să fie replicate și în alte școli?
Orice experiență educațională care nu e rigidă, ci din contră, relaxată și în același timp concretă, are șanse enorme de a forma pozitiv copiii implicați (și nu numai). Ar fi utilă o restructurare profundă a sistemului educațional, dar un pas solid înainte ar fi introducerea în normalitatea programei școlare a cât mai multe exerciții experimentale, inteligente și prietenoase.
Despre Bauhaus
Școala și mișcarea artistică Bauhaus au apărut în Germania acum 100 de ani sub îndrumarea arhitectului Walter Gropius, îmbinând optim artele, arhitectura și designul, teatrul și dansul, fotografia și mobilierul într-un mod care ne influențează și astăzi.
Despre pedagogie
Cercul de artă contemporană de la Târgu Ocna își propune ca de la an la an să crească interesul elevilor pentru artă prin întâlniri directe cu artiști contemporani, prezentări, discuții non-formale, ateliere, vizite la muzee și galerii.
