Scopul proiectului Parteneri edu-creativi, inițiat de Asociația MetruCub-resurse pentru cultură sub umbrela Suține cultura în educație, a fost acela de a pune bazele unei platforme de consiliere pentru patru școli și patru organizații neguvernamentale culturale din București care, lucrând împreună, să integreze arta într-un context educațional, stimulând creativitatea și inventivitatea tinerilor prin întâlnirea directă cu artiștii și creațiile acestora. În acest sens, din septembrie până în noiembrie 2016 au avut loc o serie de ateliere practice creative cu și pentru elevi și cadre didactice.
Am vrut să stăm de vorbă cu Mioara Lujanschi, unul dintre formatorii și mentorii proiectului Parteneri edu-creativi, pentru a afla mai multe despre acest demers.
Am vrut să stăm de vorbă cu Mioara Lujanschi, unul dintre formatorii și mentorii proiectului Parteneri edu-creativi, pentru a afla mai multe despre acest demers.
Cu o experienţă de peste 15 ani în proiecte cu finanţare externă, la nivel european (Programele Cultura 2000, Leonardo, Phare, etc) şi internaţional (UNESCO), în domeniul culturii şi iniţiativelor pentru tineret, precum şi în cele legate de întărirea rolului organizaţilor non guvernamentale în elaborarea documentelor programatice şi strategice la nivelul naţional, inclusiv în vederea accesării fondurilor UE, dar și cu o experienţa consolidată în elaborarea şi implementarea de proiecte din domeniul culturii şi valorizării patrimoniului cultural orăşenesc, inclusiv prin promovarea unor iniţiative de sensibilizare a populaţiei şi implicare a ONG-uriloe în procese de luare de decizii prin abordării participative în ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a oraşelor, subiectele propuse de către Mioara în cadrul formării susținute pentru echipele edu-creative din proiect au atins elementele constitutive ale unui proiect cultural: indicatori, impact, riscuri, sustenabilitate, monitorizare etc.
Interviu cu Mioara Lujanschi- formator și mentor în proiectul Parteneri edu-creativi
Care a fost implicarea dumeavoastră în proiectul Parteneri edu-creativi (Susține cultura în educație) și de ce ați ales să vă alăturați acestui proiect?
Am fost entuziasmată când Asociația MetruCub m-a invitat să fac parte din echipa de formatori și mentori în cadrul proiectului Parteneri edu-Creativi, proiect finanțat de ARCUB.
Motivele? Sunt mai multe: îmi place ideea de a fi formator și mentor într-un proiect de educație prin artă; îmi place echipa; am încredere în calitatea conținutului dezvoltat de Asociația MetruCub.
Cum a fost experiența de a fi mentor și formator în acest proiect și ce ați învățat din această experiență? Care ar fi concluziile pe care le-ați trage după această experiență?
Ca formator, am lucrat cu toate organizațiile și școlile implicate în proiect. Beneficiarii direcți au fost artiștii și cadrele didactice care urmau să lucreze în parteneriat pentru a realiza o serie de ateliere pilot și planuri de activitate pe parcursul unui an școlar. Am constatat că există un mare interes în înțelegerea complexității managmentului de proiect. Deși erau diferențe mari între beneficiarii cursului, în ceea ce privește scrierea și implementarea de proiecte, totuși am reușit sa obținem o coerență a lucrului în echipă și o participare activă în identificarea nevoilor în cadrul celor patru parteneriate.
Ca mentor, am lucrat în cadrul parteneriatului dintre Asociația Da’DeCe și Școala Gimnazială nr.5. Experiența și calitățile de bun comunicator ale Iuliei Iordan (educator muzeal, Asociația Da’DeCe) au fost extrem de valoroase în cadrul acestui parteneriat. Rolul meu s-a limitat la inițierea unor întâlniri informale în interiorul echipei edu-creative, în cadrul cărora urmăream dacă exista o bună repartizare a rolurilor, a resurselor și a timpului alocat proiectului dezvoltat de cei doi parteneri: ”Pas cu pas prin București”. Concluzia mea este că atât formatorul cât și mentorul trebuie să fie prezenți în astfel de parteneriate, mai ales acolo unde nu există o experiență comună anterioară.
De ce credeți că este importantă creativitatea și arta în procesul de învățare și cum credeți că ar trebui modificat sistemul de învățământ de la noi pentru a fi mai eficient în integrarea acestora?
Nu am o experiență directă în politicile educaționale. Am lucrat însă, timp de 17 ani, în programele europene de cooperare culturală. În acest caz, pe parcursul anilor, am putut să observ cum s-a pus accentuat din ce în ce mai mult dezvoltarea creativității ca formă de dezvoltare economică. Actualul cadru de finanțare, Programul Europa Creativă (2014-2020) a însemnat o adevărată schimbare de paradigmă în înțelegerea culturii. La nivel european, acum se pune accentul pe cooperarea la nivelul industriilor culturale și creative. Iar un obiectiv central este dezvoltarea publicului, inclusiv a publicului de vârstă foarte mica, 0-6 ani, pentru care există politici distincte la nivelul majorității statelor europene.
Cum pot sau ar trebui să evolueze parteneriatele dintre școli și diverși operatori culturali, fie că ne referim la ONG-uri, muzee sau practicieni culturali?
Parteneriatele dintre școli și operatori culturali sunt excelente laboratoare de schimb de experiența și know-how. Dezvoltarea de rețele și platforme la nivel regional, național și european ar fi un altfel de parteneriat care s-ar putea stabili între școli și operatori culturali: un parteneriat pe termen mediu și lung. Accesarea fondurilor europene, cele comunitare mai ales, ar asigura o finanțare consistentă și o armonizare a metodologiilor de lucru.
Cum credeți că poate crește rolul organizaţiilor non-guvernamentale în elaborarea documentelor programatice şi strategice la nivelul naţional? Și care ar trebui să fie primii pași făcuți în acest sens?
Organizațiile cu experiență directă în varii domenii care fac parte din obiectivele strategice de dezvolatare națională ( patrimoniu, dezvoltare urbană, industrii creative, educație) pot avea o contribuție directă în elaborarea acestor documente programatice. Pentru a fi un partener competent și util, sectorul non-guvernamental trebuie să cunoască bine agenda, conținutul și mecanismele consultărilor publice, atât la nivel național cât și la nivel european.
Platforma “Susține cultura în educatie” este un bun exemplu în acest sens. Din 2013, această platformă acționează coerent în definirea politicilor publice care susțin integrarea artei și a patrimoniului în educația tinerilor.
Care ar trebui să fie corelația firească între strategiile de dezvoltare în educație, cultură și dezvoltare urbană, din punctul dumneavoastră de vedere?
Abordarea integrată este cheia unor strategii sustenabile. O bună valorificare a potențialului culturii în politicile educației ar trebui să fie o permanentă preocupare a celor care joacă un rol decident în acestă direcție. Un exemplu la care țin foarte mult, pentru că am văzut rezultate relevante la nivel european, este utilizarea tehnicilor și mecanismeleor dezvoltate la nivel global în interpreatarea patrimoniului.
