Luna aceasta debutează cea de-a doua ediție a Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare. Inițiat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei.
„Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”, a declarat Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului și cofondatoare a Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință.
Ediția din acest an reunește patru artiști cu abordări și practici artistice distincte și patru institute de cercetare. La capătul perioadei de rezidență și al discuțiilor creative cu cercetătorii, artiștii vor crea câte o lucrare pe care o vor prezenta publicului în cadrul unei expoziții-eveniment în cursul lunii iunie a acestui an.
Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.
Pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00, live pe pagina de Facebook QOLONY vor avea loc prezentările temelor de cercetare din acest an, ocazie cu care publicul va putea cunoaște mai bine echipele de artiști și cercetători.
La Fusion AIR 2021, Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea Dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră.
Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu Dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi.
La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu Dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.
Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu Dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora.
De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony.
Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
„Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”, a declarat Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului și cofondatoare a Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință.
Ediția din acest an reunește patru artiști cu abordări și practici artistice distincte și patru institute de cercetare. La capătul perioadei de rezidență și al discuțiilor creative cu cercetătorii, artiștii vor crea câte o lucrare pe care o vor prezenta publicului în cadrul unei expoziții-eveniment în cursul lunii iunie a acestui an.
Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.
Pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00, live pe pagina de Facebook QOLONY vor avea loc prezentările temelor de cercetare din acest an, ocazie cu care publicul va putea cunoaște mai bine echipele de artiști și cercetători.
La Fusion AIR 2021, Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea Dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră.
Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu Dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi.
La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu Dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.
Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu Dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora.
De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony.
Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
