5.03 | 29.03.2020, Rezidența BRD Scena9
Despre realități posibile din spațiul care ne înconjoară și distanța de la gând la realitate, prin șase foto-povești din România și Republica Moldova.
VERNISAj: Joi, 5 martie, ora 18:30, la REZIDENȚA BRD SCENA9, în Str.I.L.Caragiale, nr.32.
A patra expoziție anuală CdFD prezintă șase fotografi și șase realitățile posibile - Ioana Cîrlig, Petruț Călinescu, Maria Guțu, Mihai Șovăială și Bogdan Tutuneanu.
Crivina Blues | Ioana Cîrlig
Proiectul documentează locul în care s-a construit fosta termocentrală Crivina, unde regimul comunist și-a propus să producă energie din șisturi bituminoase - niște roci sedimentare cu o putere calorică scăzută. Era parte a ambiției soților Ceaușescu de a transforma România într-o țară independentă energetic. Pentru a pune în practică proiectul s-a decis la mijlocul anilor ’70 ca un munte să fie retezat, mii de oameni să fie mobilizați din toată țara pentru a ridica și porni colosul industrial, o conductă de gaz să fie trasă de la Reșița, 45 de kilometri, prin munte, apa să fie adusă la 500 de metri înălțime. Proiectul a costat peste un miliard de dolari. Producția de energie a început în 1984, iar termocentrala a funcționat, cu lungi întreruperi, fără succes, până în 1988.
La Garaje | Petruț Călinescu
Zeci de mii de garaje au fost construite în capitala republicii Moldova, Chișinău, în timpul comunismului, iar în anii tranziției multe altele construite ilegal li s-au alăturat. Astăzi, puține dintre ele sunt simple adăposturi pentru mașini.
Construite în grupuri compacte, de la câteva zeci până la câteva sute sau, în câteva cazuri, chiar mii, garajele și-au depășit condiția de bază pentru care au fost construite și au început să fie modelate după nevoile fiecăruia. Se pun murături, se depozitează diverse lucruri în funcție de anotimp, se face vin (în unele cazuri cu struguri crescuți pe garaj), se țin petreceri de zile de naștere sau băute spontane. Primarul Chișinăul a fost surprins și el de presă bând într-un garaj și cântând din instrumente improvizate, în timp ce în alt garaj au fost descoperite 2 kilograme de uraniu. Poți vizita o galerie de artă, există un magazin de pește proaspăt sau un muzeu al calculatoarelor vechi, unde sunt expuse vreo 100 de computere funcționale. Utilizările garajului sunt atât de diverse precum natura umană, iar faptul că în Moldova ele nu au fost demolate, precum în București, ne permite să observăm care sunt nevoile de locuire actuale în țările post sovietice.
Portrete de grup cu necunoscuți | Petruț Călinescu | Coloană sonoră: Electric Brother
Un studiu audio-vizual ce descrie relația dintre arhitectura capitalei și locuitorii ei din puncte de observație ce pot părea aleatorii: stațiile RATB.
În aceste locuri se formează ad-hoc grupuri de oameni ce stau alături ca într-o fotografie de grup, într-un decor ce se dovedește fascinant și surprinzător prin diversitate. Rezultatul este o cartografiere a locurilor aparent banale ale capitalei, ce nu ridică în mod obișnuit interesul nimănui. Ele descriu realist capitala, cu multiple straturi de “citire”: sociologic, arhitectural și urbanistic.
Homeland | Maria Guțu
mentorship CdFD
Proiectul Homeland caută legăturile dintre tinerii din nordul Republicii Moldova și peisajul care-i înconjoară. O treime din populația Moldovei a emigrat, numărul tinerilor care pleacă crește de la an la an. În acest context, proiectul Mariei Guțu e o căutare poetică a rădăcinilor, a unui acasă care își schimbă mereu sensul, chiar și pentru copii.
Holding Pattern | Mihai Șovăială
Proiectul Holding Pattern urmărește procesul de construcție al aeroportului din Brașov-Ghimbav dar și transformările care au apărut în împrejurimile acestuia. Construcția aeroportului a început în anul 2014 iar imediat după realizarea pistei de aterizare, operațiunile de construcție au fost oprite din diverse motive. Holding Pattern este o manevră folosită în aviație, concepută pentru a amâna aterizarea unui avion, pilotul fiind astfel nevoit să efectueze ovale deasupra aeroportului până la soluționarea aterizării. Cartea Holding Pattern, realizată împreună cu Alin Cincă, prezintă imagini alb negru care evidențiază diferite situații și obiecte din jurul aeroportului aflate într-o stare incertă.
16.152 | Bogdan Tutuneanu
În România, valoarea salariului minim net anual este de 16.152 RON.
Proiectul utilizează această sumă ca unitate de măsură și de explorare relativă a societății românești, aducând în discuție obiceiurile de consum, diversitatea produselor și a serviciilor disponibile pe piață, cheltuielile publice, valoarea resurselor naturale etc. Cadrele ilustrează forme diferite în care se poate regăsi această sumă (alimente, îmbrăcăminte, pământ arabil, medicamente etc.), cu scopul de a crea un atlas vizual care să ilustreze și să compare nevoile, dorințele, deciziile și puterea de cumpărare a românilor, azi.
___________________________________________________________________
Centrul de Fotografie Documentară lucrează la proiecte de fotografie pe termen lung și le încheie cu expoziții, albume și tipărituri experimentale. Oferă granturi de fotografie, a lansat prima colecție tipărită de fotografie documentară din România și crește o arhivă digitală pe www.cdfd.ro.
Aceste proiecte au fost cofinanțate în 2019 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Ordinul Arhitecților din România (OAR).
Expoziția Realități Posibile este cofinațată de Fundația9 și găzduită de Rezidența BRD Scena9.
Parteneri media: Scena9, Radio Romania Cultural, Biblioteca Metropolitană, Arhiva de imagine MȚR, Departamentul de Sociologie din cadrul SNSPA, One World România, Gala Societății Civile, The Institute.
Despre realități posibile din spațiul care ne înconjoară și distanța de la gând la realitate, prin șase foto-povești din România și Republica Moldova.
VERNISAj: Joi, 5 martie, ora 18:30, la REZIDENȚA BRD SCENA9, în Str.I.L.Caragiale, nr.32.
A patra expoziție anuală CdFD prezintă șase fotografi și șase realitățile posibile - Ioana Cîrlig, Petruț Călinescu, Maria Guțu, Mihai Șovăială și Bogdan Tutuneanu.
Crivina Blues | Ioana Cîrlig
Proiectul documentează locul în care s-a construit fosta termocentrală Crivina, unde regimul comunist și-a propus să producă energie din șisturi bituminoase - niște roci sedimentare cu o putere calorică scăzută. Era parte a ambiției soților Ceaușescu de a transforma România într-o țară independentă energetic. Pentru a pune în practică proiectul s-a decis la mijlocul anilor ’70 ca un munte să fie retezat, mii de oameni să fie mobilizați din toată țara pentru a ridica și porni colosul industrial, o conductă de gaz să fie trasă de la Reșița, 45 de kilometri, prin munte, apa să fie adusă la 500 de metri înălțime. Proiectul a costat peste un miliard de dolari. Producția de energie a început în 1984, iar termocentrala a funcționat, cu lungi întreruperi, fără succes, până în 1988.
La Garaje | Petruț Călinescu
Zeci de mii de garaje au fost construite în capitala republicii Moldova, Chișinău, în timpul comunismului, iar în anii tranziției multe altele construite ilegal li s-au alăturat. Astăzi, puține dintre ele sunt simple adăposturi pentru mașini.
Construite în grupuri compacte, de la câteva zeci până la câteva sute sau, în câteva cazuri, chiar mii, garajele și-au depășit condiția de bază pentru care au fost construite și au început să fie modelate după nevoile fiecăruia. Se pun murături, se depozitează diverse lucruri în funcție de anotimp, se face vin (în unele cazuri cu struguri crescuți pe garaj), se țin petreceri de zile de naștere sau băute spontane. Primarul Chișinăul a fost surprins și el de presă bând într-un garaj și cântând din instrumente improvizate, în timp ce în alt garaj au fost descoperite 2 kilograme de uraniu. Poți vizita o galerie de artă, există un magazin de pește proaspăt sau un muzeu al calculatoarelor vechi, unde sunt expuse vreo 100 de computere funcționale. Utilizările garajului sunt atât de diverse precum natura umană, iar faptul că în Moldova ele nu au fost demolate, precum în București, ne permite să observăm care sunt nevoile de locuire actuale în țările post sovietice.
Portrete de grup cu necunoscuți | Petruț Călinescu | Coloană sonoră: Electric Brother
Un studiu audio-vizual ce descrie relația dintre arhitectura capitalei și locuitorii ei din puncte de observație ce pot părea aleatorii: stațiile RATB.
În aceste locuri se formează ad-hoc grupuri de oameni ce stau alături ca într-o fotografie de grup, într-un decor ce se dovedește fascinant și surprinzător prin diversitate. Rezultatul este o cartografiere a locurilor aparent banale ale capitalei, ce nu ridică în mod obișnuit interesul nimănui. Ele descriu realist capitala, cu multiple straturi de “citire”: sociologic, arhitectural și urbanistic.
Homeland | Maria Guțu
mentorship CdFD
Proiectul Homeland caută legăturile dintre tinerii din nordul Republicii Moldova și peisajul care-i înconjoară. O treime din populația Moldovei a emigrat, numărul tinerilor care pleacă crește de la an la an. În acest context, proiectul Mariei Guțu e o căutare poetică a rădăcinilor, a unui acasă care își schimbă mereu sensul, chiar și pentru copii.
Holding Pattern | Mihai Șovăială
Proiectul Holding Pattern urmărește procesul de construcție al aeroportului din Brașov-Ghimbav dar și transformările care au apărut în împrejurimile acestuia. Construcția aeroportului a început în anul 2014 iar imediat după realizarea pistei de aterizare, operațiunile de construcție au fost oprite din diverse motive. Holding Pattern este o manevră folosită în aviație, concepută pentru a amâna aterizarea unui avion, pilotul fiind astfel nevoit să efectueze ovale deasupra aeroportului până la soluționarea aterizării. Cartea Holding Pattern, realizată împreună cu Alin Cincă, prezintă imagini alb negru care evidențiază diferite situații și obiecte din jurul aeroportului aflate într-o stare incertă.
16.152 | Bogdan Tutuneanu
În România, valoarea salariului minim net anual este de 16.152 RON.
Proiectul utilizează această sumă ca unitate de măsură și de explorare relativă a societății românești, aducând în discuție obiceiurile de consum, diversitatea produselor și a serviciilor disponibile pe piață, cheltuielile publice, valoarea resurselor naturale etc. Cadrele ilustrează forme diferite în care se poate regăsi această sumă (alimente, îmbrăcăminte, pământ arabil, medicamente etc.), cu scopul de a crea un atlas vizual care să ilustreze și să compare nevoile, dorințele, deciziile și puterea de cumpărare a românilor, azi.
___________________________________________________________________
Centrul de Fotografie Documentară lucrează la proiecte de fotografie pe termen lung și le încheie cu expoziții, albume și tipărituri experimentale. Oferă granturi de fotografie, a lansat prima colecție tipărită de fotografie documentară din România și crește o arhivă digitală pe www.cdfd.ro.
Aceste proiecte au fost cofinanțate în 2019 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Ordinul Arhitecților din România (OAR).
Expoziția Realități Posibile este cofinațată de Fundația9 și găzduită de Rezidența BRD Scena9.
Parteneri media: Scena9, Radio Romania Cultural, Biblioteca Metropolitană, Arhiva de imagine MȚR, Departamentul de Sociologie din cadrul SNSPA, One World România, Gala Societății Civile, The Institute.
