Pe 8 noiembrie a avut loc vernisajul expoziției „Biblioteca Alifanti”, care poate fi vizitată de marți până vineri între 9:00-18:00 și sâmbătă-duminică între 10:00-18:00 la CdRF, Popa Tatu 68 până pe 15 decembrie.
La vernisaj peste 100 de arhitecți, designeri, studenți, artiști și persoane interesate. Acesta a fost precedat de un atelier de gândire critică cu peste 30 de participanți, dedicat studenților și elevilor interesați de arhitectură, patrimoniu și filosofie. Prima masă rotundă, cea despre Mircea Alifanti, a adunat peste 200 de persoane în public și online, iar numărul de vizualizări este în creștere. Astfel s-au adunat o serie de mărturii despre arhitectura anilor din perioada dictaturii și s-a conturat portretul unui arhitect atipic de la care se pot porni multe cercetări.
„Biblioteca Alifanti se încadrează într-un proces cosmopolit. În secolul XX, biblioteca este explorată în multiplele ei dimensiuni de designeri ca Charles și Ray Eames și Charlotte Perriand în SUA și în Franța; în România se importă design-uri poloneze pentru producția de masă, dar gestul căutării unei forme mai personale de depozitare, dispunere și expunere a cărților nu ocolește arhitecții români. Speculăm că mulți dintre aceștia au proiectat biblioteci și mobilier pentru uzul propriu, în strânsă legătură cu activitățile lor profesionale și intelectuale.
În plan secund, expoziția propune o interogare a unei epoci în care algoritmii de inteligență artificială devin rapid sursa dominantă de cunoaștere, subliniind procesele și tehnologiile informației care ne-au purtat prin revoluțiile științifice și democratice ale ultimelor secole” spun autorii expoziției.
Echipa anunță tururi ghidate pentru public în data de vineri, 21 noiembrie, duminică, 23 noiembrie și miercuri, 26 noiembrie. Înscrierile se pot face în acest formular iar dacă cererea va fi mare, se vor suplimenta locurile.
În continuare, pe 05 decembrie, de la ora 15:00 are loc masa rotundă „L-am întrebat pe ChatGPT. Cunoașterea de mâine, între bibliotecă și chatboți”, la Rezidența9, Strada Ion Luca Caragiale 32. Este cea de-a doua/ultima masă rotundă din cadrul Bibliotecii Alifanti, expoziție despre mobilier și cunoaștere (Prima, despre arhitectul Mircea Alifanti, poate fi vizionată aici).
***
Despre expoziție aici.
Mai multe despre Mircea Alifanti aici.
Despre cunoaștere, bibliotecă și mobilier aici.
Activitățile proiectului
Aceasta și multe alte particularități ale stării arhitecturii din anii ‘60-’80 s-au discutat pe 7 noiembrie. Masa rotundă moderată de Ștefan Ghenciulescu, conf. UAUIM și redactor Zeppelin, a adus împreună foști studenți – actuali profesori și arhitecți – ai lui Mircea Alifanti: Ana Maria Zahariade (arhitectă, profesor de teoria arhitecturii, Școala Doctorală UAUIM), Marian Moiceanu (arhitect, profesor și rector al UAUIM), Sorin Vasilescu (arhitect, Școala Doctorală UAUIM). Discuție cu Alexandru Belenyi, arhitect și parte din echipa proiectului, moderată de Ștefan Ghenciulescu, arhitect și redactor-șef Zeppelin.
Despre proiect
Evenimentele fac parte din proiectul „Biblioteca Alifanti”, realizat în perioada august-decembrie 2025 de BAAB et co.: Irina Niculescu Belenyi (BAAB), Alexandru Belenyi (BAAB), Cătălina Frâncu, Teodor Călinoiu. Proiectul inaugurează recuperarea arhivei arhitectului Mircea Alifanti precum și lansarea interesului pentru patrimoniul național de mobilier cult din România.
Arhiva Alifanti cuprinde printre altele: 12 prototipuri de obiecte de mobilier, printre care o bibliotecă (1950-1960), concepute ca un ansamblu destinat camerei arhitectului Mircea Alifanti; volume clasice de arhitectură, albume de artă, periodice și opere tehnice; scrieri personale cu valoare literară și documentară; ~300 de desene artistice; un studiu foto, însoțit de schițe și analize, despre bisericile de lemn (împreună cu Cleopatra Alifanti); proiecte de scenografie; două fonturi originale folosite de Mircea Alifanti în desenele lui; 20 de caiete de schițe și însemnări; jurnalele lui Mircea Alifanti; o colecție de fotografii de călătorie și documentare (împreună cu Cleopatra Alifanti); o colecție de trenuri în miniatură.
Curatori: Alexandru Belenyi, Teodor Călinoiu, Cătălina Frâncu; Manager de proiect: Irina Belenyi; Cercetătoare proiect: Irina Tulbure, Cătălina Frâncu; Îndrumători ateliere de gândire critică și media literacy: Silviu Velica, Teodor Călinoiu; Design expoziție: Alexandru Belenyi, Cristian Niculescu, Intervievatoare: Cătălina Frâncu; Fotografie de obiect: Marius Vasile; Fotografie de eveniment: Maria Bărbulescu; Video de eveniment: Matei Popescu; Regie și imagine interviuri: Vlad Dragne; Comunicare & PR: Teodor Călinoiu; Management proiect: Irina Niculescu Belenyi; Design grafic și website: Studio Kort (Andrei Carcea și Bogdan Tăut); Construcție mobilier: Kaustik;
***
Parteneri: Uniunea Arhitecților din România (UAR); Centrul de Resurse în Fotografie (CdRF); Zeppelin, revista de arhitectură și cultură urbană; Arhiva de fotografie; Fundația 9; Fundația Cărturești; Fundația The Institute; Centrul de Excelență în Filosofie (CEx Filosofie)
Proiectul este co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Toate acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
La vernisaj peste 100 de arhitecți, designeri, studenți, artiști și persoane interesate. Acesta a fost precedat de un atelier de gândire critică cu peste 30 de participanți, dedicat studenților și elevilor interesați de arhitectură, patrimoniu și filosofie. Prima masă rotundă, cea despre Mircea Alifanti, a adunat peste 200 de persoane în public și online, iar numărul de vizualizări este în creștere. Astfel s-au adunat o serie de mărturii despre arhitectura anilor din perioada dictaturii și s-a conturat portretul unui arhitect atipic de la care se pot porni multe cercetări.
„Biblioteca Alifanti se încadrează într-un proces cosmopolit. În secolul XX, biblioteca este explorată în multiplele ei dimensiuni de designeri ca Charles și Ray Eames și Charlotte Perriand în SUA și în Franța; în România se importă design-uri poloneze pentru producția de masă, dar gestul căutării unei forme mai personale de depozitare, dispunere și expunere a cărților nu ocolește arhitecții români. Speculăm că mulți dintre aceștia au proiectat biblioteci și mobilier pentru uzul propriu, în strânsă legătură cu activitățile lor profesionale și intelectuale.
În plan secund, expoziția propune o interogare a unei epoci în care algoritmii de inteligență artificială devin rapid sursa dominantă de cunoaștere, subliniind procesele și tehnologiile informației care ne-au purtat prin revoluțiile științifice și democratice ale ultimelor secole” spun autorii expoziției.
Echipa anunță tururi ghidate pentru public în data de vineri, 21 noiembrie, duminică, 23 noiembrie și miercuri, 26 noiembrie. Înscrierile se pot face în acest formular iar dacă cererea va fi mare, se vor suplimenta locurile.
În continuare, pe 05 decembrie, de la ora 15:00 are loc masa rotundă „L-am întrebat pe ChatGPT. Cunoașterea de mâine, între bibliotecă și chatboți”, la Rezidența9, Strada Ion Luca Caragiale 32. Este cea de-a doua/ultima masă rotundă din cadrul Bibliotecii Alifanti, expoziție despre mobilier și cunoaștere (Prima, despre arhitectul Mircea Alifanti, poate fi vizionată aici).
***
Despre expoziție aici.
Mai multe despre Mircea Alifanti aici.
Despre cunoaștere, bibliotecă și mobilier aici.
Activitățile proiectului
Aceasta și multe alte particularități ale stării arhitecturii din anii ‘60-’80 s-au discutat pe 7 noiembrie. Masa rotundă moderată de Ștefan Ghenciulescu, conf. UAUIM și redactor Zeppelin, a adus împreună foști studenți – actuali profesori și arhitecți – ai lui Mircea Alifanti: Ana Maria Zahariade (arhitectă, profesor de teoria arhitecturii, Școala Doctorală UAUIM), Marian Moiceanu (arhitect, profesor și rector al UAUIM), Sorin Vasilescu (arhitect, Școala Doctorală UAUIM). Discuție cu Alexandru Belenyi, arhitect și parte din echipa proiectului, moderată de Ștefan Ghenciulescu, arhitect și redactor-șef Zeppelin.
Despre proiect
Evenimentele fac parte din proiectul „Biblioteca Alifanti”, realizat în perioada august-decembrie 2025 de BAAB et co.: Irina Niculescu Belenyi (BAAB), Alexandru Belenyi (BAAB), Cătălina Frâncu, Teodor Călinoiu. Proiectul inaugurează recuperarea arhivei arhitectului Mircea Alifanti precum și lansarea interesului pentru patrimoniul național de mobilier cult din România.
Arhiva Alifanti cuprinde printre altele: 12 prototipuri de obiecte de mobilier, printre care o bibliotecă (1950-1960), concepute ca un ansamblu destinat camerei arhitectului Mircea Alifanti; volume clasice de arhitectură, albume de artă, periodice și opere tehnice; scrieri personale cu valoare literară și documentară; ~300 de desene artistice; un studiu foto, însoțit de schițe și analize, despre bisericile de lemn (împreună cu Cleopatra Alifanti); proiecte de scenografie; două fonturi originale folosite de Mircea Alifanti în desenele lui; 20 de caiete de schițe și însemnări; jurnalele lui Mircea Alifanti; o colecție de fotografii de călătorie și documentare (împreună cu Cleopatra Alifanti); o colecție de trenuri în miniatură.
Curatori: Alexandru Belenyi, Teodor Călinoiu, Cătălina Frâncu; Manager de proiect: Irina Belenyi; Cercetătoare proiect: Irina Tulbure, Cătălina Frâncu; Îndrumători ateliere de gândire critică și media literacy: Silviu Velica, Teodor Călinoiu; Design expoziție: Alexandru Belenyi, Cristian Niculescu, Intervievatoare: Cătălina Frâncu; Fotografie de obiect: Marius Vasile; Fotografie de eveniment: Maria Bărbulescu; Video de eveniment: Matei Popescu; Regie și imagine interviuri: Vlad Dragne; Comunicare & PR: Teodor Călinoiu; Management proiect: Irina Niculescu Belenyi; Design grafic și website: Studio Kort (Andrei Carcea și Bogdan Tăut); Construcție mobilier: Kaustik;
***
Parteneri: Uniunea Arhitecților din România (UAR); Centrul de Resurse în Fotografie (CdRF); Zeppelin, revista de arhitectură și cultură urbană; Arhiva de fotografie; Fundația 9; Fundația Cărturești; Fundația The Institute; Centrul de Excelență în Filosofie (CEx Filosofie)
Proiectul este co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Toate acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
