Muzeul Naţional al Literaturii Române
Muzeul Naţional al Literaturii Române
Eliza visează - Teatrul Ion Creangă
Pantalone în lună - Teatrul Ion Creangă
Ioana Ciocan, Vicepreședinte UAP
UNITER
În București, vechiul și noul nu se îmbină întotdeauna într-o manieră armonioasă, dar nostalgia pentru poveștile din trecut poate fi hrănită la orice pas, datorită unor fragmente bine păstrate și de multe ori bine ascunse sub straturi de istorie recentă.
Odată ajuns la Piața Romană, dacă traversezi strada Tache Ionescu, ajungi în Piața Amzei, un punct de reper pentru harta culturală a capitalei. Aici artele sunt la ele "acasă": arhitectura de secol XIX, Teatrul Ion Creangă, dar și UNITER, ateliere ale Uniunii Artiștilor Plastici, operele românești care așteaptă să fie recitite dincolo de ușile Muzeului Național al Literaturii Române.
UNIUNEA TEATRALĂ DIN ROMÂNIA
Uniunea Teatrală din România a fost creată în 19 februarie 1990 și la scurt timp au fost inițiate primele proiecte cu spațiul britanic, precum turneul Royal National Theatre la Bucureşti (1991, 1992), proiectul „Seeding a network” și programul „Noroc”. Aceste noi proiecte au deschis porțile turneelor universale pentru teatrele românești.
Istoria acțiunilor și a reușitelor din domeniul teatral a început să fie păstrată odată cu apariția Editurii UNITEXT, în anul 1992, care s-a axat pe stimularea interesului pentru cultura teatrală eliberată de cenzură. Acest moment a marcat și nașterea propriilor proiecte marca UNITER precum: Gala Premiilor UNITER, Festivalul Național de Teatru, Gala Tânărului Actor HOP, Casa Artistului și multe altele.
Pe lângă proiectele pe care le-a inițiat, UNITER a organizat de-a lungul celor 30 de ani de existență și o serie de spectacole în regie proprie, susținute în prezent de către toți cei 1819 membri care joacă diverse roluri în activitatea instituțională: actori; regizori artistici; scenografi; artişti din teatrele muzicale, artişti păpuşari şi marionetişti, artişti de circ; critici teatrali; istorici de teatru; secretari literari, teatrologi, precum și alţi creatori din domeniul artei spectacolului.
TEATRUL ION CREANGĂ
Ne aventurăm în lumea povestitorului Ion Creangă, dar, de data aceasta, nu pentru a depăna „Amintiri din copilărie”, ci pentru a le trăi pe viu pe scena teatrului care poartă numele marelui scriitor clasic.
Directorul actual al teatrului, Gabriel Coveșeanu, ne destăinuie faptul că într-o seară de 24 decembrie a anului 1964, „Moș Gerilă a adus în dar spectacolul Harap Alb, o adaptare după basmul scris de patronul spiritual al Teatrului”. Aceasta a fost prima piesă jucată în cadrul teatrului Ion Creangă, iar instituția va primi decretul de înființare un an mai târziu și-și va dedica întreaga activitate spectacolelor pentru copii. „Teatrul poveștilor copilăriei, teatrul pentru întreaga familie”, devine fraza cu care directorul actual al teatrului, Gabriel Coveșeanu, definește în cel mai potrivit mod activitatea instituției.
Teatrul Ion Creangă este spațiul care readuce importanța jocului și a spiritului copilăriei în atenția spectatorului adult. De la basmele tradiționale românești, la poveștile moderne occidentale, repertoriul teatrului reușește să fie divers și să aducă pe scenă cu ușurință orice operă a literaturii universale. Nu ne credeți? Încălecați pe-o șa și veniți la teatru pentru a afla, căci de nu ar fi, noi nu v-am mai povesti.
MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
Dacă vorbim despre cele șapte arte, trebuie să ne oprim și să ascultăm poveștile celor șapte sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române. Alături de sediul Expoziției Permanente din strada Nicolae Crețulescu, și de cel administrativ de pe Calea Griviței, casele memoriale ale celor mai apreciați scriitori români, precum Tudor Arghezi, George și Agatha Bacovia, Ion Minulescu și Claudia Millian, Liviu și Fanny Rebreanu și Anton Pann, întregesc circuitul istoriei literare românești din capitală.
Vorbim de 60 de ani de activitate a muzeului, timp în care acesta a reușit să păstreze în istoria imaginarului public manuscrise, cărți, obiecte personale și de artă, fotografii, piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români și înregistrări audio-video din viața acestora.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA
Uniunea Artiștilor Plastici din România reușește de aproape 70 de ani să promoveze interesele profesionale, materiale și morale ale artiștilor din domeniul plastic și vizual, alături de cele ale membrilor săi. Pe lângă expozițiile și târgurile culturale pe care le organizează pe parcursul întregului an, activitatea UAP este reprezentată și de editarea și publicarea revistei ARTA, cea mai importantă publicație despre arta contemporană în România.
De altfel, Cartierul Creativ adăpostește și numeroase ateliere și galerii, unde lucrările artiștilor români se conturează și sunt expuse.
Odată ajuns la Piața Romană, dacă traversezi strada Tache Ionescu, ajungi în Piața Amzei, un punct de reper pentru harta culturală a capitalei. Aici artele sunt la ele "acasă": arhitectura de secol XIX, Teatrul Ion Creangă, dar și UNITER, ateliere ale Uniunii Artiștilor Plastici, operele românești care așteaptă să fie recitite dincolo de ușile Muzeului Național al Literaturii Române.
UNIUNEA TEATRALĂ DIN ROMÂNIA
Uniunea Teatrală din România a fost creată în 19 februarie 1990 și la scurt timp au fost inițiate primele proiecte cu spațiul britanic, precum turneul Royal National Theatre la Bucureşti (1991, 1992), proiectul „Seeding a network” și programul „Noroc”. Aceste noi proiecte au deschis porțile turneelor universale pentru teatrele românești.
Istoria acțiunilor și a reușitelor din domeniul teatral a început să fie păstrată odată cu apariția Editurii UNITEXT, în anul 1992, care s-a axat pe stimularea interesului pentru cultura teatrală eliberată de cenzură. Acest moment a marcat și nașterea propriilor proiecte marca UNITER precum: Gala Premiilor UNITER, Festivalul Național de Teatru, Gala Tânărului Actor HOP, Casa Artistului și multe altele.
Pe lângă proiectele pe care le-a inițiat, UNITER a organizat de-a lungul celor 30 de ani de existență și o serie de spectacole în regie proprie, susținute în prezent de către toți cei 1819 membri care joacă diverse roluri în activitatea instituțională: actori; regizori artistici; scenografi; artişti din teatrele muzicale, artişti păpuşari şi marionetişti, artişti de circ; critici teatrali; istorici de teatru; secretari literari, teatrologi, precum și alţi creatori din domeniul artei spectacolului.
TEATRUL ION CREANGĂ
Ne aventurăm în lumea povestitorului Ion Creangă, dar, de data aceasta, nu pentru a depăna „Amintiri din copilărie”, ci pentru a le trăi pe viu pe scena teatrului care poartă numele marelui scriitor clasic.
Directorul actual al teatrului, Gabriel Coveșeanu, ne destăinuie faptul că într-o seară de 24 decembrie a anului 1964, „Moș Gerilă a adus în dar spectacolul Harap Alb, o adaptare după basmul scris de patronul spiritual al Teatrului”. Aceasta a fost prima piesă jucată în cadrul teatrului Ion Creangă, iar instituția va primi decretul de înființare un an mai târziu și-și va dedica întreaga activitate spectacolelor pentru copii. „Teatrul poveștilor copilăriei, teatrul pentru întreaga familie”, devine fraza cu care directorul actual al teatrului, Gabriel Coveșeanu, definește în cel mai potrivit mod activitatea instituției.
Teatrul Ion Creangă este spațiul care readuce importanța jocului și a spiritului copilăriei în atenția spectatorului adult. De la basmele tradiționale românești, la poveștile moderne occidentale, repertoriul teatrului reușește să fie divers și să aducă pe scenă cu ușurință orice operă a literaturii universale. Nu ne credeți? Încălecați pe-o șa și veniți la teatru pentru a afla, căci de nu ar fi, noi nu v-am mai povesti.
MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
Dacă vorbim despre cele șapte arte, trebuie să ne oprim și să ascultăm poveștile celor șapte sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române. Alături de sediul Expoziției Permanente din strada Nicolae Crețulescu, și de cel administrativ de pe Calea Griviței, casele memoriale ale celor mai apreciați scriitori români, precum Tudor Arghezi, George și Agatha Bacovia, Ion Minulescu și Claudia Millian, Liviu și Fanny Rebreanu și Anton Pann, întregesc circuitul istoriei literare românești din capitală.
Vorbim de 60 de ani de activitate a muzeului, timp în care acesta a reușit să păstreze în istoria imaginarului public manuscrise, cărți, obiecte personale și de artă, fotografii, piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români și înregistrări audio-video din viața acestora.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA
Uniunea Artiștilor Plastici din România reușește de aproape 70 de ani să promoveze interesele profesionale, materiale și morale ale artiștilor din domeniul plastic și vizual, alături de cele ale membrilor săi. Pe lângă expozițiile și târgurile culturale pe care le organizează pe parcursul întregului an, activitatea UAP este reprezentată și de editarea și publicarea revistei ARTA, cea mai importantă publicație despre arta contemporană în România.
De altfel, Cartierul Creativ adăpostește și numeroase ateliere și galerii, unde lucrările artiștilor români se conturează și sunt expuse.
