The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Creativ din cartier: Adriana Pașcan

Articol / 01 Apr 2019 / The Institute
  • Creativ din cartier: Adriana PașcanAdriana Paşcan
  • Creativ din cartier: Adriana PașcanAdriana Paşcan
1/2
Traseul ei zilnic este exclusiv în Cartierul Creativ și a locuit pentru mulți ani în zona Amzei. Ne-am intersectat nu doar la piață sau la design week-ul din cartier, ci și în expozițiile de design pentru copii.

Adriana Pașcan a lansat brandul de haine pentru copii ACBC (acbc.ro) în 2014, împreună cu Alina Ștefănescu, ea fiind și designerul din spatele brandului. A absolvit Universitatea de Arhitectură din București și lucrează din 1997 în publicitate.

Cum te-a ajutat cariera ta în publicitate să-ți faci acest brand de haine pentru copii?
E un avantaj și un dezavantaj în același timp. Lucrând în publicitate știi ce înseamnă un produs și un brand, care e diferența dintre ele. Înțelegi că e vorba despre idee în primul rând și apoi despre execuție. Ai o grămadă de exemple pe care le deconstruiești, le analizezi încercând să pui degetul pe „secretul succesului”. Se presupune că ești specialist și că e ușor să faci un brand tare. Mmmmm, există presiune mai mare? Nu. Dar ajutorul a fost enorm în gândirea și materializarea produsului în sine – munca mea de art director și educația mea ca arhitect au făcut lucrurile să se desfășoare între niște parametri cunoscuți. Punctul comun între publicitate și design este căutarea permanentă de a crea, reinventa, reinterpreta stimuli vizuali.

Care e portretul-robot al copilului ACBC? Ce note are la școală? Ce citește? Ce se joacă?
Copilul ACBC este un copil absolut normal, vesel, neastâmpărat, vocal. Da, citește uneori, când are chef sau e mama nervoasă, nu știu ce note are, de jucat sigur se joacă mult și neapărat trebuie să se simtă în largul lui când se joacă. Cred că întrebarea ar fi trebuit completată și cu detalii despre mama copilului ACBC.

Copii tăi au fost o inspirație? Se îmbracă în general ACBC sau câteodată vor ceva mai convențional cum văd la alți copii?
Inspirație sau reper, mai degrabă. Hainele nu erau neapărat un subiect de interes pentru ei atunci când am început. Dar mereu au fost un fel de aprobatori/verificatori. Le-am cerut părerea tot timpul, mi-au aprobat și dezaprobat desene, materiale, culori, modele. Toate prototipurile pe care le-am făcut au fost încercate de ei și de copiii prietenei mele Alina, cu care am făcut acest brand. Dar asta nu înseamnă că preferă să poarte ACBC în detrimentul altor branduri, nicidecum. Uneori se îmbracă în ACBC, dar e foarte clar că au și alte preferințe. Da, convenționalul atrage, „uniforma” mai ales. Și, după o anumită vârstă, marile branduri.

Care e prima haină pentru copii pe care ai creat-o? Cum era?

Primul lucru pe care l-am gândit a fost o serie de tricouri cu forme geometrice: cub, piramidă și o prismă hexagonală, toate de mare succes! Chiar zilele trecute am întâlnit fetița unor prieteni, care la 10 ani încă își purta tricoul de 6 ani, mai scurt, mai amărât, mai decolorat, dar foarte iubit.

Crezi că fashion-ul cu care îl obișnuiești pe copil îi va influența alegerile vestimentare ca adult?
Teoretic da, practic nu știu. Voi afla în viitorul apropiat, apropo de copiii mei. De la un moment dat încolo, influența prietenilor și dorința de a aparține unui grup sunt mai puternice decât orice altceva. Iar asta se reflectă și în modul lor de a se îmbrăca. Important e ce rămâne după această etapă. Atunci e posibil să iasă la lumină ceva la care am contribuit și noi, părinții.

Brandul tău e un manifest anti-drăguțenie și anti-clișee ale modei pentru copii? Ce te-a revoltat în principal?
E mult spus un manifest, e doar o voce care vorbește despre simplitate, despre frumusețea desenelor minimaliste, geometrice și, nu în ultimul rând, care propune o atitudine îndrăzneață și relaxată.
Este o alternativă la ce înseamnă stereotipul hainelor pentru copii - printuri drăguțe, cu personaje din desene animate sau jocuri mega-populare, și culori șablon de fete și băieți.

Copiii care poartă ACBC vor deveni designeri?
Nuuuu! Ce compliment nemeritat! Și ce simplu ar fi să rezolve hainele așa o problemă complicată ca alegerea unei meserii! Copiii poartă hainele pe care părinții le cumpără, până pe la 4-5 ani. Sau aleg dintre hainele pe care cei mari le cumpără. Apoi cumva își impun părerile și hotărăsc singuri ce vor să poarte, de cele mai multe ori. Hainele sunt un mod de a se exprima, foarte puțini sunt cei care aleg să facă din asta o meserie, se știe - și nu ne putem atribui aici nici cel mai mic merit.

"X și O” sau Angry Birds?
X și O. E mai grafic.

Care e brandul de fashion pentru adulți care îți place cel mai mult?
Tot timpul îmi place altceva și îmi place diversitatea. Să zicem acum Dries van Noten, dar la fel de mult îmi plac și geometriile de la Comme des Garçons sau Issey Miyake.

Ce brand de fashion pentru copii de afară admiri? De ce?
Sunt multe și diverse și îmi plac în primul rând ca act artistic. Sunt branduri care au o identitate vizuală puternică. Vezi hainele și știi, înainte de orice, cărui brand aparțin. The Animal Observatory, Bobo Choses, Nununu, Little Creative Factory sunt doar câteva exemple. Ce mi se pare interesant e că multe dintre ele sunt branduri create de femei plecate din publicitate.

The Unfortunate Events sau Mary Poppins?

Lemony Sticket’s The Unfortunate Events.

Locul ideal unde ți-ai dori să-ți crești copiii?

Habar n-am, suntem aici, acum, mergem înainte.

Pe ce muzică dansezi? Pe ce muzică lucrezi? Copiii ce ascultă?
Dansez rar. Nu lucrez pe muzică, trebuie să-mi aud gândurile. Însă am melodii de care mă atașez și pe care le ascult până la epuizare, zile întregi. Ce muzică asculta copiii mei? Aici e interesant, am doi copii mari: Dimitra de 11 ani și Marcu de 17, cu gusturi muzicale complet diferite. Ea ascultă Queen, Beatles, Abba, iar el doar muzică electronică și trap.

Peter Pan sau The Incredibles?
Oblio.

Ce film recent/serial TV te-a marcat?
De la "Peaky Blinders" încoace, nu știu ce să zic, nu m-a mai fermecat nimic cu adevărat. Aștept să vină "Game of Thrones". Însă am avut de curând o plăcută surpriză cu un film foarte vechi, din 1969: "The Italian Job" cu Michael Cane. Absolut surprinzător și diferit de tot ce vedem azi în filmele de acțiune.

Pe unde ieși prin Cartierul Creativ?
Peste tot. Depinde de anotimp și de chef. Cel mai des cafenele: M60, Steam, Artichoke, Beans& Dots. Cișmigiu. Apoi Trofic. Sau Crocant. Și Miez. Piața Amzei și Piața Matache, mai nou. Cobălcescu.

Te inspiră Piața Amzei?
Am stat foarte mulți ani în Amzei și pentru mine era și este inima orașului, practic tot universul meu era acolo - job, casă, școlile copiilor, piața, pâinea, magazine, cafenele. Când m-am mutat acolo în 2000, totul era diferit - o piață adevărată, cu o mulțime de țărani, tarabe, mărfuri de toate felurile de care niciodată n-aveai nevoie, dar pe care le cercetai întotdeauna, o vânzoleală nemaipomenită și fermecătoare. Teatrul pentru copii aducea în fiecare sâmbătă și duminică dimineața trilurile lui venite de la stoluri de mici și entuziaști spectatori.
Acum toate astea au dispărut. Într-o construcție modernă, mare, impresionantă e o singură tarabă, la care vinde o familie - soț și soție - asta e amintirea pieței. Mai aglomerată, dar tot modernizată și sterilă e piața de flori. A apărut și o încercare de comerț cu vechituri, uneori interesant. Și totul plutește într-un constant și permanent miros de grătar.
Oricum, Piața Amzei rămâne un loc viu, în continuă transformare și schimbare. Nu doarme niciodată, e agitație și la 2 noaptea, lume în fața la Mega, uneori scandal, muzică, mereu zgomot.

Care e traseul tău zilnic prin Cartierul Creativ?
Traseul meu zilnic este doar în Cartierul Creativ: plec de pe Temișana, unde ne-am mutat de curând, apoi Transilvaniei, parcul Cazzavilan, Dacia, Steam și apoi Nicolae Iorga. Seara înapoi, aproximativ pe același drum, plus/minus mici abateri plăcute.