The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Republic of Architects

Interviu / 27 Noi 2018 / The Institute
  • Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Republic of ArchitectsRepublic of Architects
  • Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Republic of ArchitectsRepublic of Architects
  • Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Republic of ArchitectsRepublic of Architects
  • Cum schimbă arhitecții viziunea Bucureștiului: Republic of ArchitectsRepublic of Architects
1/4
Un oraș care deține nenumărate clădiri cu încărcătură istorică, dar și zone cu potențial de dezvoltare, are nevoie de locuitori care să îl înţeleagă pentru a-i conserva valorile și poveștile. În acest context s-a format Republic of Architects în 2007, un studio de arhitectură unde echipa este înarmată cu experiență și cunoștințe în domeniu, dar și cu o mare dorință de schimbare... în bine.

Ce este Republic of Architects? Este, într-adevăr, o republică care tinde către o comunitate perfectă?
Suntem un birou de arhitectuă început în 2007 și experimentăm cu o largă varietate de practici proiectarea de arhitectură, designul de produs, intervenții urbane sau studii teoretice. Ne place diversitatea din echipă și ne bucurăm să o regăsim în colaborările noastre. De aici vin răspunsurile ce merg dincolo de limitările practicii curente de proiectare. Nu ne-am dorit să fim o comunitate perfectă și am fost de la început deschiși discursului plural, cu consecințele de rigoare.

Câteva detalii despre proiectele pe care alegeți să le materializați și de ce?
Ne dorim să materializăm cât mai multe dintre propunerile de proiecte care vin către noi. De pildă, acum am finalizat două șantiere de clădiri rezidențiale, pe lângă unul de amenajare interioară de birouri și unul de signalistică de exterior. Proiectele noastre sunt diferite – suntem democratici în alegeri la fel ca și în proiectare – iar pe lângă asta, încercăm să generăm proiecte care să nu vină doar din solicitările din piața de arhitectură. Am început modulul de locuit „MoMi” în 2012 și l-am dus până într-un moment în care poate fi realizat ca prototip. Din 2016, derulăm întâlnirile „Meet the Architect”, la care invităm oamenii să ne cunoască și să le povestim împreună cu invitații noștri despre oraș și despre arhitectură. Ne împărțim timpul între proiectele pe care le alegem și proiectele care ne aleg pe noi.

În zona Grivița, sunt nenumărate clădiri dezafectate/aflate în paragină, clădiri care reprezentau piloni importanți ai culturii bucureștene de secol XX. Ce soluţii de consolidare se pot găsi pentru acestea? Sunt posibile?
Mai întâi, ar trebui văzute astfel de intervenții în ansamblu, ce fel de legi de protecție a patrimoniului există, în cazul clădirilor-monument sau al celor din zone protejate, cum este zona Griviței. Iar aici răspunsul este că nu există o legislație care să permită protecția reală a mediului construit, fie el de patrimoniu consacrat sau nu, în afara reglementărilor din planul urbanistic al zonei protejate. Există în schimb birocrație descurajantă și măsuri de pedepsire a proprietarilor care renunță la efortul de restaurare, reabilitare, punere în valoare. Există, cu siguranță, soluții tehnice de consolidare, un răspuns asumat îl pot da echipe mixte de arhitecți și ingineri de structuri, dar sunt necesare programe publice de finanțare care să faciliteze creditarea reabilitărilor sau restaurărilor, pentru că acestea vor genera o piață imobiliară funcțională pentru aceste clădiri.

Știu că ați fost implicați într-un proiect din PIDU care viza această zonă. Puteți să ne spuneți mai multe despre el/ce scenarii de dezvoltare există pentru această zonă? Și în ce stadiu se află ele, momentan?
PIDU este un proiect de regenerare urbană de care suntem legați de peste zece ani. Am parcurs acest drum alături de arhitectul Mario Kuibuș și echipa Re-Act Now și am ajustat împreună viziunile noastre în funcție de circumstanțe, am acordat visurile la realitate. Ideea de bază este de a crea spații urbane prietenoase cu pietonul, în măsura în care o schimbare în folosirea spațiului public va genera și o schimbare în esență a utilizării clădirilor învecinate. Proiectul pe care ne-am concentrat în zonă este calea Griviței, unde intervenția urbană îmbunătățea spațiile pentru pietoni, bicicliști, parcări, traseu auto, alături de mobilare, signalistică și iluminat. Soluții la îndemână, dar care schimbă profund modul în care un utilizator parcurge un traseu dinspre centru spre Gara de Nord.
PIDU ne-a permis să visăm la un oraș mai bun, la un arhitect ale cărui eforturi să devină mai evidente în spațiul public înspre binele tuturor și la o profesie a cărei relevanță să se afirme în mod benefic în societate. Proiectul în ansamblu se află acum în faza de avizare și sperăm să nu întârziem să îi vedem roadele împreună.

De ce credeți că poate fi oportun un proiect precum Cartierul Creativ pentru coeziunea comunității?
Zona a trăit o dramă urbană recentă prin demolarea Halei Matache și prin lucrările de infrastructură de pe Buzești-Berzei. Cartierul Creativ este oportun în măsura în care reușește să aducă un impuls optimist pentru întreaga comunitate, care este diversă și ca ocupații, și ca grupe de vârstă. Miza credem că este o comunitate umană, cu interese comune, nu una exclusiv creativă.

Dar pentru dezvoltarea orașului?
Este cu siguranță de folos pentru dezvoltarea orașului ca zonele urbane să aibă o identitate recunoscută, pornind de la cunoașterea entităților private sau publice cum sunt cele listate în harta cartierului. Viziunea „Cartierul Creativ” poate fi un exemplu de abordare pentru alte comunități urbane deoarece dovedește că poate depăși pragul de public generat de promovarea ofertei de servicii specializate, din artă, educație, spații urbane din zonă și poate crea identitate urbană dintr-o inițiativă privată – sperând ca, în final, o identitate consacrată să crească cultura urbană în ansamblu.