All Things Measured (ATM) este o revistă de design și artă bi-anuală, ce explorează modul în care măsurăm lucrurile. Precis, imprecis și inconștient: oamenii măsoară lucruri în fiecare zi, fie că au sau nu ustensile la îndemână. Revista ia tipuri de măsură bine cunoscute (ex: lungime, temperatură, luminozitate) și dezvoltă povești despre cultura, istoria și influențele pe care măsurătorile le au în viețile noastre de zi cu zi.
Scopul revistei este de a evidenția o latură a tehnologiei care nu este despre inovații revoluționare, ci mai degrabă despre cum oamenii măsoară zilnic: modul în care o bunică măsoară un material textil cu palma, sau cineva care scoate mâna pe fereastră pentru a decide dacă mai are nevoie de un strat de haine.
Facem asta precis atunci când construim poduri, imprecis când măsurăm din ochi ingredientele, și instinctiv pentru a ne da seama cât de lat, greu sau cald este ceva. Revista explorează atât măsurătorile stricte, cât și cele “băbești” în fiecare număr, luând o unitate (de exemplu: lungime, temperatură, luminozitate) și dezvoltând povești despre cum măsurătorile ne influențează cultura, istoria și societatea.
Articolele din ATM progresează de la observații amuzante și perspicace, la o curiozități profunde. Uneori amuzantă, alteori jucăușă în gândire, All Things Measured este o revistă care îmbrățișează pe deplin formatul de “publishing independent”, fără a se feri să folosească expresii idiomatice despre măsurători (deoarece oferă o perspectivă excelentă asupra cât de răspândite sunt măsurătorile în toate aspectele vieților noastre) și punând sub semnul întrebării, în doze mici, formatul revistei, folosind chiar corpul revistei ca instrument de măsurare.
Redactorul-șef al All Things Measured este Andreea Samoilă, un editor independent și artistă vizuală interesată de natura previzibilă și imprevizibilă a modului în care oamenii folosesc lucrurile (inclusiv măsurătorile). Ea pune sub semnul întrebării ceea ce este „banal” și încearcă să mai creeze ceva surprizator cu lucruri deja arhi-cunoscute.
De ce să vorbim acum despre măsurători?
Ca toate lucrurile, timpul aduce familiaritate. Măsurătorile nu sunt deosebit de interesante sau atrăgătoare pentru publicul larg, deoarece ideea de tehnologie și design este cel mai adesea asociată cu o scenă strălucitoare în timpul unui eveniment de lansare, sau cu un comunicat de presă greu de înțeles despre descoperiri tehnologice. ATM este interesată să prezinte o altă nuanță decât aprecierea populară a „noutății” în detrimentul a orice altceva, și să se concentreze pe activitățile de zi cu zi care ne cer să cântărim, să evaluăm și să măsurăm. Poveștile explorează tipurile variate de măsurători pe care le-am folosit și încă le folosim, si cum acestea sunt neașteptate, uneori ironice, și prezintă neconcordanțe fascinante din lumea complexă în care trăim.
De ce să ne uităm la metodele de măsurare vechi și depășite?
Pentru că măsurăm și „estimăm din ochi” într-un mod mult mai intuitiv și atent decât ne dăm seama. Metodele noastre sunt încă incredibil de similare cu unitățile și tehnicile vechi de măsurare. Toată precizia unităților noastre moderne de măsură provine din îmbunătățiri aduse măsurătorilor imprecise din trecut. De asemenea, conceptele de numărare și categorizare au fost soluții umane aduse dintr-o multitudine de situații care necesitau rezolvare. Mai întâi am măsurat ceea ce era important pentru noi pentru a supraviețui: adăpost, îmbrăcăminte și hrană, iar apoi ne-am extins în multe alte domenii. Astăzi, în sarcinile zilnice, evaluăm foarte bine fără o riglă, termometru sau cântar: folosim banane și monede ca referințe de dimensiune și întindem o mână pentru a măsura rapid un material textil.
Chiar aveți suficiente lucruri de spus despre măsurători pentru a umple o revistă de două ori pe an?
Da, și mai degrabă întrebarea este: ce alegem să spunem? Oamenii au rezolvat probleme precum cum să stochezi gheața înainte de refrigerare, cum să îți dai seama dacă aurul este real și cum să asiguri un comerț echitabil. Toate au fost rezolvate cu aceleași instrumente de măsurare: mâinile noastre, simțurile și obiectele de zi cu zi. Lucruri banale care, la prima vedere, par să nu aibă prea mult design sau precizie destinate a fi folosite ca instrument de măsurare, ne-au ajutat cu suficiente informații pentru a duce treaba la bun sfârșit și au spus o poveste fascinantă în acest proces.
La fel ca niste ciocane și topoare, modul în care măsurăm a fost dezvoltat în instrumente mai bune, mai precise și mai robuste prin nenumărate ajustări ale categoriilor, mărcilor și unităților. Acum nu ar exista arhitectură, modă sau agricultură fără înțelegerea noastră complexă a lungimii, greutății și volumelor.
Dacă este vorba despre măsurători, este o revistă specializată / jurnal științific?
Nu, pornește de la conceptele științifice și empirice ale măsurătorilor, dar le pune în relație cu natura noastră de ființe imprecise. Erorile noastre umane sunt compensate de instrumente care asigură precizia acolo unde este esențial, dar, în același timp, folosim metode neoficiale de măsurare pentru a ne adapta la impreciziile lumii noastre bine măsurate și proiectate în siguranță. Industriile produc produse de tip „one-size-fits-all”, care nu se potrivesc nimănui în mod special, iar oamenii le ajustează, personalizându-și obiectele, hainele și activitățile atunci când pot. Șabloanele, hainele și mobilierul ergonomic sunt realizate la cel mai bun nivel de cunoaștere, dar rămân totuși inutilizabile pentru persoanele cu tipuri de corpuri și nevoi diverse sau neobișnuite. Tensiunea (uneori literală) dintre precizie și imprecizie se va desfășura în revistă printr-o colecție diversă de povești care se concentrează pe opiniile, percepțiile și comportamentul oamenilor în relație cu măsurătorile.
Cum a apărut ATM?
Andreea a început să cerceteze măsurătorile în august 2021, în timp ce organiza 2022 European Architecture Summer Assembly pe tema „scării 1:1”. Subiectul a fost atât de vast încât explorarea scărilor de desen arhitectural a fost doar o mică parte din ce a descoperit de explorat. Cu interesul pronunțat pentru cercetarea în design si istoria acestuia, dezvoltată în timpul masterului de Design Situat, a fost dornică să studieze implicațiile și noile dinamici care ar putea fi observate în ceea ce oamenii gândesc și cum folosesc instrumente de măsură. Cercetarea a continuat și a luat forma ATM în iarna anului 2022.
Ce alte lucruri veți măsura în numerele următoare?
Timpul, volumul, temperatura, presiunea sunt toate pe lista noastră și câteva altele păstrate secret pentru momentul potrivit (dar le puteți ghici cel mai probabil). Un lucru important de menționat este că nu vom măsura frumusețea, inteligența, succesul etc. Vom menține o selecție empirică de la care pornim fiecare editie, dar vom fi critici față de metodele de măsurare din trecut care au avut implicații și repercusiuni dăunătoare asupra societăților și culturilor noastre.
Care este durata de viață a ATM?
Chiar înainte de NUMĂRUL 1, există deja un sfârșit clar definit. Există un număr limitat de unități de măsură ce vrem sa le exploram, într-o serie de 12-15 numere, începând cu lungimea (poate și terminând cu lungimea, astfel întreaga explorare va forma un liniar gros pentru a măsura viața). Vrem să fim sinceri în legătură cu asta, pentru că aceasta este o poveste finită, și avem o idee clară despre câte numere vor fi necesare pentru a o spune. Nu avem intenția de a prelungi această poveste mai mult decât ar trebui, și una dintre cele mai importante valori ale noastre este să facem acest conținut cât mai revizitabil (evergreen) posibil, deoarece chiar și peste 20/50/100 de ani vom măsura cu siguranță în moduri noi, iar ceva recognoscibil despre natura noastră umană va fi capturat în aceste povești. Aceasta va fi o perioadă de aproximativ 6 … 8 ani. Sperăm să ne vedem la capătul celălalt.
Proiectul All Things Measured a fost creat la Cluj, și este proaspăt lansat pe Kickstarter. Primul număr poate fi pre-comandat și suținut pe Kickstarter, unde acum face parte din colecția "Projects We Love".
Link către Campanie.
Scopul revistei este de a evidenția o latură a tehnologiei care nu este despre inovații revoluționare, ci mai degrabă despre cum oamenii măsoară zilnic: modul în care o bunică măsoară un material textil cu palma, sau cineva care scoate mâna pe fereastră pentru a decide dacă mai are nevoie de un strat de haine.
Facem asta precis atunci când construim poduri, imprecis când măsurăm din ochi ingredientele, și instinctiv pentru a ne da seama cât de lat, greu sau cald este ceva. Revista explorează atât măsurătorile stricte, cât și cele “băbești” în fiecare număr, luând o unitate (de exemplu: lungime, temperatură, luminozitate) și dezvoltând povești despre cum măsurătorile ne influențează cultura, istoria și societatea.
Articolele din ATM progresează de la observații amuzante și perspicace, la o curiozități profunde. Uneori amuzantă, alteori jucăușă în gândire, All Things Measured este o revistă care îmbrățișează pe deplin formatul de “publishing independent”, fără a se feri să folosească expresii idiomatice despre măsurători (deoarece oferă o perspectivă excelentă asupra cât de răspândite sunt măsurătorile în toate aspectele vieților noastre) și punând sub semnul întrebării, în doze mici, formatul revistei, folosind chiar corpul revistei ca instrument de măsurare.
Redactorul-șef al All Things Measured este Andreea Samoilă, un editor independent și artistă vizuală interesată de natura previzibilă și imprevizibilă a modului în care oamenii folosesc lucrurile (inclusiv măsurătorile). Ea pune sub semnul întrebării ceea ce este „banal” și încearcă să mai creeze ceva surprizator cu lucruri deja arhi-cunoscute.
De ce să vorbim acum despre măsurători?
Ca toate lucrurile, timpul aduce familiaritate. Măsurătorile nu sunt deosebit de interesante sau atrăgătoare pentru publicul larg, deoarece ideea de tehnologie și design este cel mai adesea asociată cu o scenă strălucitoare în timpul unui eveniment de lansare, sau cu un comunicat de presă greu de înțeles despre descoperiri tehnologice. ATM este interesată să prezinte o altă nuanță decât aprecierea populară a „noutății” în detrimentul a orice altceva, și să se concentreze pe activitățile de zi cu zi care ne cer să cântărim, să evaluăm și să măsurăm. Poveștile explorează tipurile variate de măsurători pe care le-am folosit și încă le folosim, si cum acestea sunt neașteptate, uneori ironice, și prezintă neconcordanțe fascinante din lumea complexă în care trăim.
De ce să ne uităm la metodele de măsurare vechi și depășite?
Pentru că măsurăm și „estimăm din ochi” într-un mod mult mai intuitiv și atent decât ne dăm seama. Metodele noastre sunt încă incredibil de similare cu unitățile și tehnicile vechi de măsurare. Toată precizia unităților noastre moderne de măsură provine din îmbunătățiri aduse măsurătorilor imprecise din trecut. De asemenea, conceptele de numărare și categorizare au fost soluții umane aduse dintr-o multitudine de situații care necesitau rezolvare. Mai întâi am măsurat ceea ce era important pentru noi pentru a supraviețui: adăpost, îmbrăcăminte și hrană, iar apoi ne-am extins în multe alte domenii. Astăzi, în sarcinile zilnice, evaluăm foarte bine fără o riglă, termometru sau cântar: folosim banane și monede ca referințe de dimensiune și întindem o mână pentru a măsura rapid un material textil.
Chiar aveți suficiente lucruri de spus despre măsurători pentru a umple o revistă de două ori pe an?
Da, și mai degrabă întrebarea este: ce alegem să spunem? Oamenii au rezolvat probleme precum cum să stochezi gheața înainte de refrigerare, cum să îți dai seama dacă aurul este real și cum să asiguri un comerț echitabil. Toate au fost rezolvate cu aceleași instrumente de măsurare: mâinile noastre, simțurile și obiectele de zi cu zi. Lucruri banale care, la prima vedere, par să nu aibă prea mult design sau precizie destinate a fi folosite ca instrument de măsurare, ne-au ajutat cu suficiente informații pentru a duce treaba la bun sfârșit și au spus o poveste fascinantă în acest proces.
La fel ca niste ciocane și topoare, modul în care măsurăm a fost dezvoltat în instrumente mai bune, mai precise și mai robuste prin nenumărate ajustări ale categoriilor, mărcilor și unităților. Acum nu ar exista arhitectură, modă sau agricultură fără înțelegerea noastră complexă a lungimii, greutății și volumelor.
Dacă este vorba despre măsurători, este o revistă specializată / jurnal științific?
Nu, pornește de la conceptele științifice și empirice ale măsurătorilor, dar le pune în relație cu natura noastră de ființe imprecise. Erorile noastre umane sunt compensate de instrumente care asigură precizia acolo unde este esențial, dar, în același timp, folosim metode neoficiale de măsurare pentru a ne adapta la impreciziile lumii noastre bine măsurate și proiectate în siguranță. Industriile produc produse de tip „one-size-fits-all”, care nu se potrivesc nimănui în mod special, iar oamenii le ajustează, personalizându-și obiectele, hainele și activitățile atunci când pot. Șabloanele, hainele și mobilierul ergonomic sunt realizate la cel mai bun nivel de cunoaștere, dar rămân totuși inutilizabile pentru persoanele cu tipuri de corpuri și nevoi diverse sau neobișnuite. Tensiunea (uneori literală) dintre precizie și imprecizie se va desfășura în revistă printr-o colecție diversă de povești care se concentrează pe opiniile, percepțiile și comportamentul oamenilor în relație cu măsurătorile.
Cum a apărut ATM?
Andreea a început să cerceteze măsurătorile în august 2021, în timp ce organiza 2022 European Architecture Summer Assembly pe tema „scării 1:1”. Subiectul a fost atât de vast încât explorarea scărilor de desen arhitectural a fost doar o mică parte din ce a descoperit de explorat. Cu interesul pronunțat pentru cercetarea în design si istoria acestuia, dezvoltată în timpul masterului de Design Situat, a fost dornică să studieze implicațiile și noile dinamici care ar putea fi observate în ceea ce oamenii gândesc și cum folosesc instrumente de măsură. Cercetarea a continuat și a luat forma ATM în iarna anului 2022.
Ce alte lucruri veți măsura în numerele următoare?
Timpul, volumul, temperatura, presiunea sunt toate pe lista noastră și câteva altele păstrate secret pentru momentul potrivit (dar le puteți ghici cel mai probabil). Un lucru important de menționat este că nu vom măsura frumusețea, inteligența, succesul etc. Vom menține o selecție empirică de la care pornim fiecare editie, dar vom fi critici față de metodele de măsurare din trecut care au avut implicații și repercusiuni dăunătoare asupra societăților și culturilor noastre.
Care este durata de viață a ATM?
Chiar înainte de NUMĂRUL 1, există deja un sfârșit clar definit. Există un număr limitat de unități de măsură ce vrem sa le exploram, într-o serie de 12-15 numere, începând cu lungimea (poate și terminând cu lungimea, astfel întreaga explorare va forma un liniar gros pentru a măsura viața). Vrem să fim sinceri în legătură cu asta, pentru că aceasta este o poveste finită, și avem o idee clară despre câte numere vor fi necesare pentru a o spune. Nu avem intenția de a prelungi această poveste mai mult decât ar trebui, și una dintre cele mai importante valori ale noastre este să facem acest conținut cât mai revizitabil (evergreen) posibil, deoarece chiar și peste 20/50/100 de ani vom măsura cu siguranță în moduri noi, iar ceva recognoscibil despre natura noastră umană va fi capturat în aceste povești. Aceasta va fi o perioadă de aproximativ 6 … 8 ani. Sperăm să ne vedem la capătul celălalt.
Proiectul All Things Measured a fost creat la Cluj, și este proaspăt lansat pe Kickstarter. Primul număr poate fi pre-comandat și suținut pe Kickstarter, unde acum face parte din colecția "Projects We Love".
Link către Campanie.
