The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Expoziția "EcoDesign - 3 R: Reducere, Reciclare, Reutilizare"

Articol / 25 Ian 2023 / Andra Mihai
  • Expoziția "EcoDesign - 3 R: Reducere, Reciclare, Reutilizare"
1/1
Joi 26 ianuarie 2023, la ora 19.00, la Institutul Italian de Cultură din București (Aleea Alexandru 41) va fi inaugurată expoziția "Ecodesign - 3 R: Reducere, Reciclare, Reutilizare", curator arh. Silvana Annicchiarico.

Cum să faci deșeurile să redevină materie primă. Cum să pui reciclarea și reutilizarea la baza unei economii circulare care să depășească consumul excesiv și risipa. Cum să regândești proiectarea și producția nu doar în funcție de sustenabilitatea ambientală, ci și ținând cont de o nouă socialitate bazată pe împărtășire, responsabilitate și pe respectul pentru generațiile viitoare.

Sunt câteva dintre conotațiile unei tendințe tot mai vizibile a noului design italian cunoscute sub numele de Ecodesign și care are ca obiectiv principal contribuția la crearea unei noi ecologii a artificialului.

Expoziția 3CODESIGN_3R_Reducere_Reciclare_Reutilizare își propune să ofere o privire panoramică, evident sintetică, dar și suficient de pragmatică, asupra felului în care design-ul italian se îndreaptă spre această direcție și experimentează, în funcție de noile necesități de sustenabilitate ambientală, o adevărată inversare a tendinței față de modalitățile de producție și strategiile de proiectare aplicate de-a lungul secolului XX.

Este vorba de o regândire totală și radicală a acelui model de producție care se concentra pe folosirea exagerată a resurselor; aceasta înseamnă o reevaluare a tuturor etapelor de proiectare și producție, concepând încă de la început obiecte și produse care să poată fi reparate, recondiționate, reutilizate, care să poată fi împărțite cu alții sau reciclate.

În loc să ajungă la gunoi, valoarea unui obiect trebuie să rămână în circuit și să se regenereze în continuare.

Principiile de bază ale noului Ecodesign bazat pe economia circulară sunt:

- Reducerea utilizării și risipei de materii prime, dar și atenuarea impactului asupra mediului;

- Reciclarea a ceea ce s-a consumat, începând cu plasticul;

- Reutilizarea și crearea unei noi vieți pentru produsele aruncate și aparent învechite.

Silvana Annicchiarico

Reducerea


Reducerea consumului de materii prime. Reducerea folosirii de materii prime care nu se pot recicla. Reducerea impactului asupra mediului. Reducerea producerii de obiecte realizate cu materiale poluante. Dar reducere înseamnă și să produci la Km 0 (Giuseppe Arezzi); să folosești materiale din natură care au capacitatea de a se regenera rapid precum fructul de cactus (Martina Taranto), porumbul (Alessandra Baldereschi sau Antonio Aricò), stejarul de plută (Paola Navone); înseamnă și să obții noi materiale din deșeurile organice (Tomatoset), sau să le creezi extrăgându-le, de exemplu, din specii de plante invazive sau poluante (Favini și Pablo Dorigo). În sfârșit, a reduce înseamnă și a avea capacitatea de a exploata în cel mai bun mod posibil prelucrarea unui material pentru a evita risipa (ca în cazul Colecției de oale a lui Lorenzo Damiani).

Reciclarea


Gândirea și proiectarea de obiecte și produse care să se poate regenera continuu. Care să nu fie gândite pentru a ajunge la gunoi. Care să poate fi integrate în noi etape de producție. Care să aibă capacitatea de a se preta unor noi și diferite cicluri de viață. Cândva exista preconcepția că materialele reciclate erau considerate de o calitate inferioară față de cele virgine. Acum nu mai este așa: există o conștientizare comună a faptului că materialele reciclate au nu doar caracteristici calitative și funcționale cu totul speciale, ci mai ales că ele reprezintă o resursă prețioasă atât pentru economie cât și pentru ecosistemul nostru.

Sunt mai multe exemple de reciclare în această expoziție: plasticele post consum prelucrate de Joe Velluto, strategia care mizează pe reciclarea 100% a deșeurilor provenind din propria producție, așa cum încearcă să facă o firmă precum Magis, sau reciclarea sticlelor de plastic de către Artemide, capacitatea de a atribui o funcție diferită unor părți componente ale unor produse fără viață, precum ecranele computerelor în cazul Nero Sicilia Group sau a lemnului din stâlpii din laguna Veneției de către tânăra companie Benefit Company Pieces of Venice distinsă cu premiul Compasso d’Oro, sau folosirea de biomateriale provenind din surse regenerabile de către Kartell, precum și folosirea deșeurilor rezultate din fabricarea de stupi pentru bondari de către firma Slamp.

Reutilizarea

Folosirea unui obiect sau a unor părți din acesta pentru alte scopuri decât cele pentru care a fost realizat inițial. A-i da unui artefact un alt sens, o altă funcție, creând astfel un produs nou, după un proces legat adesea mai mult de un proiect artizanal sau artistic, decât industrial. În Italia una dintre primele reutilizări la scară largă datează din 1964, când firma Ferrero a refolosit borcănelul de Nutella, realizat din sticlă indestructibilă, folosind și o grafică mereu diferită. Unul dintre maeștrii design-ului italian, Enzo Mari, a experimentat cu “Ecolo” refolosirea unor sticle de plastic pentru a crea vaze mereu diferite. Dar au fost și situații în care s-a încercat o recontextualizare a folosirii unor obiecte transformând tuburi hidraulice în scaune (Lorenzo Damiani) sau căști pentru înotatul în piscină în abajururi (Paolo Ulian). Dar există și bucăți de asfalt de pe stradă care devin scaune (Luca Gnizio), sârme de la cârligele de rufe care se transformă în vase (Massimiliano Adami), scaune uitate care sunt readuse la viață în noi feluri (Sovrappensiero și Manerba), resturi de tablă care se transformă în încrustări prețioase (Sapiens Design) și bucăți de țesut care pun în dialog orientul și occidentul (Antonio Marras).


***

Organized by : Istituto Italiano di Cultura di Bucarest
In collaboration with : MAECI, Ambasciata d'Italia, ICE Bucarest
Entrance : Free
Event Booking Form
HERE